ÎCCJ, decizie (scj.ro #223243)

Hotărâre arbitrală. Acțiune în anulare. Cazul prevăzut de art. 608 alin. (1)  lit. h) din Codul de procedură civilă

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Arbitrajul

Index alfabetic: hotărâre arbitrală

acțiune în anulare

capete de cerere accesorii

C.proc.civ., art. 604, art. 608

Solicitarea din acțiunea în anulare, în sensul acordării dobânzilor și penalităților aferente debitului principal din cadrul cererii de arbitrare, pe care instanța arbitrală nu le-a acordat, nu este una care să se circumscrie dispozițiilor art. 608 alin. (1) lit. h) C.proc.civ., potrivit cărora

hotărârea arbitrală poate fi desființată atunci când încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii.

Dispozițiile art. 73

1

din Legea nr. 500/2002, pretins încălcate, reglementează situații ce decurg din obiectul de fond dedus judecății în procedura arbitrală, întrucât dobânzile și penalitățile reprezintă capete de cerere aflate într-un raport de accesorialitate cu solicitarea principală (aceea de restituire a debitului datorat) și, prin urmare, situația învederată nu se circumscrie motivului de exercitare a acțiunii în anulare invocat. O astfel de critică își găsește rezolvarea în procedura completării hotărârii arbitrale reglementată de art. 604 alin. (2) C.proc.civ.

Prin urmare, în mod corect instanța învestită cu acțiunea în anulare a constatat că în cauză este vorba de o omisiune în sensul art. 604 alin. (2) C.proc.civ., omisiune care, având reglementată o procedură specială de soluționare, nu poate fi dedusă judecății în calea de atac prevăzută de lege pentru hotărârea arbitrală și nici nu poate fundamenta o acțiune în anularea hotărârii arbitrale a cărei cale este, dimpotrivă, închisă ca efect al prevederilor art. 608 alin. (2) teza finală C.proc.civ.

I.C.C.J., Secția I civilă, decizia nr. 81 din 17 ianuarie 2024

I.

Circumstanțele cauzei

1.Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de arbitrare nr. 28084/17.12.2014, înregistrată la Comisia Centrală de Arbitraj ce își desfășoară activitatea pe lângă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Cabinet Medical Individual dr. A., obligarea pârâtului la plata sumei de 914,8512 lei, reprezentând contravaloarea prescripțiilor medicale eliberate de furnizorul de servicii mediale din asistența medicală primară în cadrul „programului pentru compensarea în procent de 90% a prețului de referință al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei pe lună” unor persoane cu pensii mai mari de 700 lei/lună, plus dobânzi și penalități de întârziere calculate pentru perioada de când s-a efectuat plata și până la data achitării efective a debitului.

Prin cererea de arbitrare adițională nr. x/13.10.2015, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Cabinet Medical Individual dr. A. la plata sumei de 1659,02 lei, reprezentând diferențe rezultate ca urmare a stabilirii incorecte a punctajului obținut de cabinetul medical pentru condițiile în care și-a desfășurat activitatea în anul 2012, plus beneficiul nerealizat calculat până la data achitării efective a debitului.

La data de 08.09.2021, reclamanta a formulat precizare a cererii de arbitrare, solicitând introducerea în cauză a CMI Dr. B., având în vedere preluarea de către acest furnizor a praxisului de medicină de familie a CMI Dr. A.

Prin cererea de renunțare parțială, înregistrată la Comisia Centrală de Arbitraj cu nr. x/12.07.2021, reclamanta a arătat că pârâtul a achitat suma pretinsă prin cererea de arbitrare nr. x/17.12.2014, motiv pentru care înțelege a renunța la pretențiile cererii inițiale de arbitrare, solicitând să se constate această renunțare prin hotărâre, conform art. 406 C.proc.civ.

Prin notele scrise depuse la data de 04.10.2021, pârâtul Cabinet Medical Individual dr. A. a arătat că a achitat suma de 1659,02 lei, ce a făcut obiectul cererii de arbitrare adițională, depunând în acest sens chitanța nr. 5539/23.09.2021.

Prin hotărârea arbitrală nr. 324 din 18.11.2021, pronunțată de Comisia Centrală de Arbitraj, s-a luat act de renunțarea reclamantei Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, la judecată, formulată prin cererea înregistrată cu nr. CCA x/12.07.2021, cu privire la restituirea sumei aferente cererii de arbitrare principale înregistrată la CAS Dolj cu nr. x/17.12.2014 și s-a respins această cerere, ca rămasă fără obiect; s-a respins cererea de arbitrare adițională cu nr. x/13.10.2015, ca rămasă fără obiect.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-Secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 04.01.2022, reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj a solicitat, în contradictoriu cu pârâții CIMF Dr. B. și CIMF Dr. A., anularea Hotărârii arbitrale nr. 324 din 18.11.2021 pronunțată de Comisia de Arbitraj în dosarul nr. 345/2015, pe temeiul art. 608 alin. 1 lit. h C.proc.civ., cu consecința rejudecării cauzei în fond, conform dispozițiilor art. 613 alin. 3 lit. b  C.proc.civ.

2.Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București

Prin sentința nr. 147/F din 20.10.2022, Curtea de Apel București-Secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

3.Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, arătând că instanța a reținut, în mod eronat, faptul că în hotărârea arbitrală atacată a fost omisă analizarea petitului din cererea de arbitrare nr. x/13.10.2015 având ca obiect obligarea pârâților CIMF Dr. A. și CMI Dr. B., la plata dobânzilor și penalităților de întârziere calculate pentru perioada de când s-a efectuat plata și până la data achitării efective a debitului, iar soluția pronunțată a vizat numai debitul principal, astfel încât CAS Dolj avea posibilitatea de a solicita completarea hotărârii arbitrale și nu mai trebuia să uzeze de dispozițiile art. 608 alin. 1 lit. h,  respectiv să formuleze acțiune în anulare.

Comisia Centrală de Arbitraj, prin hotărârea atacată, a analizat și acest petit, întrucât a dispus admiterea în parte a acțiunii cu privire la debit și a respins celelalte pretenții ale recurentei, ca neîntemeiate (respectiv petitul referitor la obligarea pârâtei la plata dobânzilor si penalităților de întârziere aferente debitului principal).

În cauză se impune admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și admiterea acțiunii în anulare în sensul obligării pârâților și la plata dobânzilor și penalităților de întârziere calculate pentru perioada de când s-a efectuat plata și până la data achitării efective a debitului în cuantum de 1.659,02 lei.

Recurenta a depus practică judiciară în materie, respectiv sentința civilă pronunțată de Curtea de Apel București, prin care a fost admisă acțiunea în anulare formulată de către CAS Dolj împotriva hotărârii arbitrale nr. 171/2021 și prin care s-a dispus, în rejudecare, obligarea pârâtei la plata, către recurentă, a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente debitelor principale.

4.

Apărările formulate în cauză

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

II.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

În cadrul procedurii arbitrale finalizată prin hotărârea arbitrală a cărei anulare s-a solicitat, recurenta a formulat mai multe cereri astfel: prin cererea de arbitrare nr. x/17.12.2014, înregistrată la Comisia Centrală de Arbitraj ce își desfășoară activitatea pe lângă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, recurenta a solicitat obligarea pârâtului CMID A. la plata sumei de 914,8512 lei, reprezentând contravaloarea prescripțiilor medicale eliberate de furnizorul de servicii mediale din asistența medicală primară în cadrul programului pentru compensarea în procent de 90% a prețului de referință al medicamentelor acordate pensionarilor cu venituri realizate numai din pensii de până la 700 lei pe lună, unor persoane cu pensii mai mari de 700 lei/lună, plus dobânzi și penalități de întârziere calculate pentru perioada de când s-a efectuat plata și până la data achitării efective a debitului; prin cererea de arbitrare adițională nr. x/13.10.2015, recurenta a solicitat obligarea pârâtului CMID A. la plata sumei de 1659,02 lei, reprezentând diferențe rezultate ca urmare a stabilirii incorecte a punctajului obținut de cabinetul medical pentru condițiile în care și-a desfășurat activitatea în anul 2012, plus beneficiul nerealizat calculat până la data achitării efective a debitului; prin cererea precizatoare la cererea de arbitrare nr. x/13.10.2015 formulată la data de 08.09.2021, recurenta a solicitat introducerea în cauză a CMID B., având în vedere preluarea de către acest furnizor a praxisului de medicină de familie a CMID A.; prin cererea de renunțare parțială, înregistrată la Comisia Centrală de Arbitraj cu nr. x/12.07.2021, recurenta a arătat că pârâtul a achitat suma pretinsă prin cererea de arbitrare nr. x/17.12.2014, motiv pentru care înțelege a renunța la pretențiile cererii inițiale de arbitrare, solicitând să se constate această renunțare prin hotărâre, conform art. 406 C.proc.civ.

Prin notele scrise depuse la data de 04.10.2021, pârâtul CMID A. a arătat că a achitat suma de 1659,02 lei, ce a făcut obiectul cererii de arbitrare adițională, depunând în acest sens chitanța nr. 5539/23.09.2021.

Prin hotărârea arbitrală nr. 324 din 18.11.2021, s-a luat act de renunțarea reclamantei Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, la judecată, formulată prin cererea înregistrată cu nr. CCA x/12.07.2021, cu privire la restituirea sumei aferente cererii de arbitrare principale înregistrată la CAS Dolj cu nr. x/17.12.2014 (suma de 914,8512 lei cu dobânzi și penalități) și s-a respins această cerere, ca rămasă fără obiect; s-a respins cererea de arbitrare adițională cu nr. x/13.10.2015 (suma de 1659,02 lei), ca rămasă fără obiect, urmare a achitării, de către pârât, a debitului imputat.

Prin decizia nr.147/F din 20.10.2022 a Curții de Apel București-Secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale mai sus menționate, formulată de recurenta-reclamantă, ca neîntemeiată.

Prin această decizie s-a reținut, pe de o parte, că argumentele deduse judecății de către petentă nu se circumscriu motivului de nulitate invocat (art. 608 alin.1 lit. h C.proc.civ.), iar pe de altă parte, că aspectul privind nesoluționarea capetelor de cerere accesorii constând în dobânzi și penalități referitor la care petenta pretinde că instanța arbitrală nu s-a pronunțat, este remediabil prin intermediul dispozițiilor art. 604 alin. 2 C.proc.civ., care reglementează procedura completării  hotărârii în asemenea situații.

Recurenta este nemulțumită de soluția pronunțată sub aspectul reținerii, de către instanța învestită cu anularea hotărârii arbitrale, a faptului că problema dobânzilor și penalităților este una ce se rezolvă în cadrul procedurii completării hotărârii arbitrale, iar nu una care să determine anularea hotărârii arbitrale.

Critica este nefondată.

Potrivit art. 608 alin. 1 C.proc.civ., hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare pentru unul din motivele enunțate limitativ la literele a) –i), în speță reclamanta înțelegând să invoce incidența cazului de la lit. h), respectiv când hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii, caz de anulare pus de recurentă în legătură cu dispozițiile  art. 73

1

din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Față de textul legal menționat, este evident că solicitarea recurentei din acțiunea în anulare, în sensul acordării dobânzilor și penalităților aferente debitului principal în cuantum de 1 659.02 lei din cadrul cererii de arbitrare adiționale nr. x/13.10.2015, pe care instanța arbitrală nu le-a acordat, nu este una care să se circumscrie motivului expres și limitativ prevăzute de lege de care partea a înțeles să se prevaleze pentru a obține desființarea hotărârii arbitrale.

În acest sens, în acord cu statuările conținute în decizia recurată, Înalta Curte reține că acțiunea în anularea unei hotărâri arbitrale are un regim juridic distinct, în cadrul căruia, pe baza unor motive punctual reglementate de art. 608 alin. 1 C.proc.civ., controlul judecătoresc se realizează din perspectiva unor limitări care exclud aspectele de netemeinicie ale pricinii.

Prin urmare, în cadrul acțiunii în anulare, instanța nu poate reanaliza aspectele de fond care au fost soluționate prin hotărârea arbitrală.

Recurenta a indicat că temeiul juridic al cererii în anulare este reprezentat de dispozițiile art. 608 alin. 1 lit. h C.proc.civ., în sensul că hotărârea arbitrală încalcă dispoziții imperative ale legii, și anume art. 73

1

din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, text legal în baza căruia recurenta este îndreptățită la plata dobânzilor și penalităților aferente debitului principal.

Însă dispozițiile legale pretins încălcate (art. 73

1

din Legea nr. 500/2002) reglementează situații ce decurg din obiectul de fond dedus judecății în procedura arbitrală, întrucât dobânzile și penalitățile reprezintă capete de cerere aflate într-un raport de accesorialitate cu solicitarea principală (aceea de restituire a debitului datorat) și, prin urmare, situația învederată nu se circumscrie motivului de exercitare a acțiunii în anulare invocat.

În mod corect s-a reținut prin decizia recurată că o astfel de critică își găsește rezolvarea în procedura completării hotărârii arbitrale reglementată de art. 604 alin. 2 C.proc.civ., conform căruia „Dacă prin hotărârea pronunțată tribunalul arbitral a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, asupra unei cereri conexe sau incidentale, oricare dintre părți poate solicita completarea ei”.

Contrar susținerilor recurentei în sensul că prin decizia recurată s-a reținut, în mod greșit, că instanța arbitrală ar fi omis a se pronunța asupra capetelor de cerere accesorii privind dobânzile și penalitățile, ci s-a dispus admiterea în parte a acțiunii cu privire la debit și s-au respins celelalte pretenții (acordarea de dobânzi și penalități), Înalta Curte constată că în dispozitivul hotărârii arbitrale nr. 324 din 18.11.2021 nu se regăsește o asemenea soluție. De altfel, atunci când susține aceasta, recurenta uită că, adresându-se instanței cu acțiunea în anulare, a criticat respingerea prin hotărârea arbitrală a cererii ca rămasă fără obiect (iar nu admiterea în parte a acesteia cu privire la debit și respingerea pretențiilor accesorii), ca urmare a faptului că și-a menținut pretențiile de plată a dobânzilor și penalităților de întârziere.

Prin urmare, în mod corect instanța învestită cu acțiunea în anulare a constatat că în cauză este vorba de o omisiune în sensul art. 604 alin. 2 C.proc.civ., omisiune care, având reglementată o procedură specială de soluționare, nu poate fi dedusă judecății în calea de atac prevăzută de lege pentru hotărârea arbitrală și nici nu poate fundamenta o acțiune în anularea hotărârii arbitrale a cărei cale este, dimpotrivă, închisă ca efect al prevederilor art. 608 alin. 2 teza finală C.proc.civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Casa de Asigurări de Sănătate Dolj împotriva sentinței nr. 147/F din 20.10.2022  a Curții de Apel București-Secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.