ÎCCJ, decizie (scj.ro #223146)

Contract de subantrepriză lucrări semnat de liderul unei asocieri. Răspunderea solidară a membrilor asocierii. Condiții și efecte

Cuprins pe materii: Drept comercial. Codul civil. Obligații. Diferite contracte speciale. Contractul de societate. Asocierea în participație/Drept procesual civil. Participanții la procesul civil. Părțile

Index alfabetic: Acțiune în pretenții

Contract de asociere în participațiune

Contract de subantrepriză

Excepția lipsei capacității de folosință

Excepția lipsei calității procesuale pasive

C. proc. civ., art. 14 alin. (5)-(6), art. 22 alin. (6), art. 235, art. 478 alin. (3)

C. civ., art. 1951, art. 1953 alin. (1)-(2)

Într-o asociere în participație, în relațiile dintre asociați și terți, terțul poate pretinde de la oricare dintre membrii asocierii executarea obligațiilor contractate de oricare dintre asociați, după cum, la rândul său, va rămâne obligat față de oricare, cu condiția ca, la momentul nașterii raportului juridic, asociatul contractant să fi acționat, fără echivoc, în numele asocierii, iar nu în nume propriu.

Astfel, în cazul în care printr-un acord de asociere, mai multe societăți au convenit această formă de conlucrare cu scopul de a realiza în comun un contract de achiziție publică și au stabilit activitățile pe care fiecare asociat trebuia să le execute, pentru efectuarea lucrărilor asumate prin acest contract

fiind încheiat un contract de subantrepriză pe contul Asocierii, semnat de liderul ei, calitate indicată în partea introductivă a contractului, membrii asocierii răspund solidar pentru obligațiile asumate de această entitate.

I.C.C.J., Secția a II-a civilă, Decizia nr. 698 din 27 martie 2024

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Cluj la 21.10.2021, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele Asocierea B. S.A. – S.C. C. S.A. – S.C. D. S.R.L., B. S.A., S.C. D. S.R.L. și S.C. C. S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâtele la plata sumei de 316.713,31 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate în baza contractului de subantrepriză de lucrări nr. 9/02.05.2019 și a cheltuielilor de judecată.

La 24.12.2021 pârâta S.C. C. S.A. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință a Asocierii B. S.A. – S.C. C. S.A. – S.C. D. S.R.L. și lipsei calității sale procesuale pasive, iar în subsidiar, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Pe calea întâmpinării depuse la 27.12.2021, pârâta S.C. D. S.R.L. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive; în subsidiar, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 28.04.2022, Tribunalul Specializat Cluj a admis excepția lipsei capacității de folosință a Asocierii B. S.A. – S.C. C. S.A. – S.C. D. S.R.L. și a respins cererea în contradictoriu cu aceasta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință, a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtelor S.C. C. S.A. și S.C. D. S.R.L. și, în consecință, a respins cererea în contradictoriu cu acestea, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; în temeiul art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, a suspendat judecata cererii formulate în contradictoriu cu pârâta B. S.A., în insolvență.

Împotriva acestei încheieri, S.C. A. S.R.L. a declarat apel.

Prin încheierea din 10.10.2022, Curtea de Apel Cluj, Secția a II-a civilă a dispus introducerea și citarea în cauză, în calitate de intimată, a Asocierii B. S.A. – S.C. C. S.A. – S.C. D. S.R.L., iar prin decizia civilă nr. 595/07.11.2022, a respins apelul, precum și cererea intimatei S.C. D. S.R.L. privind obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva deciziei curții de apel, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea ei, în parte, și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente.

Prin memoriul de recurs, subsecvent prezentării succinte a etapelor procesuale anterioare, autoarea căii de atac a formulat critici circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., arătând că instanța a încălcat normele de procedură cuprinse în art. 235 C. proc. civ., a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, întrucât prin încheierea interlocutorie din 10.10.2022 instanța de apel a admis cererea de introducere în cauză a Asocierii B. S.A. – S.C. C. S.A. –  S.C. D. S.R.L., iar prin considerentele deciziei atacate, s-a pronunțat din nou asupra acestei cereri, respingând-o ca tardiv formulată și străină cauzei, măsura nefiind cuprinsă și în dispozitiv.

Totodată, a susținut că tardivitatea formulării cererii de introducere în cauză, în apel, a Asocierii nu a fost pusă în discuția părților, fiind astfel nesocotite dispozițiile art. 14 alin. (5) și (6) și ale art. 22 alin. (6) C. proc. civ.

Recurenta a mai relevat existența unei contradicții în considerentele hotărârii, în sensul că instanța a reținut că asocierea în participație este o societate ocultă, ulterior notând că asociații care acționează în această calitate față de terț sunt ținuți solidar de actele încheiate de oricare dintre ei, împrejurare care contrazice caracterul ocult afirmat anterior, critici ce se circumscriu cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs fundamentat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., autoarea căii de atac a invocat încălcarea art. 1.953 C. civ.

În opinia sa, instanța de apel a reținut în mod nelegal că reprezentantul asocierii este singurul care răspunde față de creditori și că ceilalți asociați oculți pot deveni obligați solidar doar dacă părăsesc zona de penumbră în care-i situează contractul și se manifestă în relațiile cu terții. A subliniat că această interpretare a art. 1.953 alin. (2) C. proc. civ. ar însemna că, prin voința membrilor unei asocieri, unii pot fi protejați de orice răspundere, iar alții pot contracta în numele asocierii, doar în nume personal, ceilalți rămânând oculți, astfel încât reprezentantul general să își poată pregăti insolvența protejând pe ceilalți; or, o astfel de ipoteză permisă de lege nu poate fi concepută.

A subliniat că a încheiat contractul de subantrepriză cu Asocierea, prin liderul său, B. S.A.; ca atare, toți membrii ei și-au însușit contractul. Totodată, actele adiționale la contractul de proiectare și executare lucrări nr. 28221/5150/04.12.2018 au fost semnate de toți membrii Asocierii, care au confirmat că și-au însușit contractul de subantrepriză, astfel că răspunderea lor este solidară și pentru actele încheiate numai de unul dintre ei.

În continuare, autoarea căii de atac a susținut că răspunderea solidară rezultă și din argumentele prezentate de S.C. C. S.A. prin întâmpinarea depusă la prima instanță, din situațiile de lucrări depuse la dosar în apel, dar și din dinamica executării celor două contracte și a actelor adiționale încheiate între părți, care relevă faptul că S.C. C. S.A. și-a asumat executarea anumitor lucrări, dar și împrejurarea că acestea au fost executate de recurentă, care a emis factura aferentă, ce i-a fost achitată de către U.A.T. Suceava.

La 17.03.2023, intimata-pârâtă S.C. D. S.R.L. a înregistrat la dosar o întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și excepțiile lipsei de interes și inadmisibilității criticilor întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.; în subsidiar, această intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Iar la 29.03.2023, și intimata-pârâtă S.C. C. S.A. a depus la dosar o întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul de astăzi, în ședință publică, Înalta Curte a respins excepția nulității recursului și a reținut ca aspectul lipsei de interes și inadmisibilității criticilor întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ. nu are caracterul unei excepții proprii recursului, în considerarea argumentelor expuse în practicaua prezentei decizii.

Examinând actele dosarului și decizia atacată, în limita controlului de legalitate, Înalta Curte reține următoarele:

Recurenta a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., a invocat încălcarea art. 235 C. proc. civ., precum și a principiului contradictorialității și a limitelor învestirii instanței, astfel cum sunt reglementate de art. 14 alin. (5) și (6) și art. 22 alin. (6) din același cod.

Aceste critici nu pot fi primite.

Asupra chestiunii cererii de introducere în cauză, în apel, a Asocierii B. S.A. – S.C. C. S.A. – S.C. D. S.R.L., față de care prima instanță a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință, Înalta Curte reține că, din examinarea încheierii din 10.10.2022, rezultă că introducerea în cauză și citarea acestei entități s-a dispus la solicitarea apelantei, care a invocat necesitatea opozabilității hotărârii față de aceasta. Faptul că, în considerentele deciziei atacate, instanța de prim control judiciar, lămurind limitele judecății în apel, în raport cu criticile expuse în calea de atac devolutivă, a făcut aprecieri asupra notelor scrise depuse anterior de S.C. A. S.R.L. nu poate conduce la concluzia unei soluții contrare privind calitatea Asocierii.

Așadar, prin considerentele deciziei, instanța de apel a subliniat doar, în contextul lămuririi limitelor căii de atac, că nu a fost criticată soluția adoptată față de Asociere în prima instanță.

Ca atare, criticile subsumate art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. nu sunt fondate, însă instanța supremă atrage atenția curții de apel asupra necesității respectării dispozițiilor art. 478 alin. (3) C. proc. civ, ce impun păstrarea cadrului procesual, indiferent de limitele devoluțiunii desprinse din memoriul de apel.

Circumscris art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta a mai invocat ipoteza considerentelor contradictorii, însă examinarea hotărârii atacate relevă că dintre cele două paragrafe pretins contradictorii, primul cuprinde aprecierea instanței asupra caracterului ocult al asocierii în participație, iar al doilea evocă dispozițiile art. 1.953 alin. (2) C. proc. civ., astfel că pretinsa contrarietate vizează, în realitate, aspecte de interpretare ale acestei norme de drept, ce vor fi analizate în continuare, subsumat cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În acest context, Înalta Curte ia act că recurenta a susținut că decizia curții de apel a fost dată cu încălcarea art. 1.953 alin. (2) C. civ., întrucât s-a reținut că membrii Asocierii nu răspund solidar pentru obligațiile asumate de această entitate prin contractul de subantrepriză nr. 9/02.05.2019, încheiat între antreprenorul general Asocierea B. S.A. – S.C. C. S.A. – S.C. D. S.R.L. și recurentă, subantreprenor.

Aceste critici sunt fondate.

Instanța de apel a apreciat că examenul probatoriului administrat conduce la concluzia că numai asociatul contractant B. S.A. a intrat în raporturi juridice cu recurenta și va trebui să răspundă față de aceasta, iar ceilalți membri ai asocierii, străini de contractul de subantrepriză, nu pot fi ținuți solidar la plata sumei pretinse.

Din actele dosarului și statuările instanțelor devolutive, Înalta Curte reține însă că, prin acordul de asociere, cele trei societăți au convenit această formă de conlucrare cu scopul de a realiza în comun un contract de achiziție publică și au stabilit activitățile pe care fiecare asociat trebuia să le execute. Astfel, Asocierea, în calitate de antreprenor general a semnat cu achizitorul Consiliul Județean Suceava contractul de proiectare și execuție lucrări nr. 28221/5150/04.12.2018, având ca obiectiv „Extindere terminal pasageri la Aeroportul E.”; pentru efectuarea lucrărilor asumate prin acest contract, Asocierea a încheiat un contract de subantrepriză cu societatea recurentă; iar prin actele adiționale nr. 4/06.09.2019 și nr. 29/01.07.2020 la contractul de achiziție, părțile au acceptat calitatea de subcontractant a S.C. A. S.R.L.

Toate aceste acte juridice au fost încheiate pe contul Asocierii, chiar dacă semnatar al convențiilor a fost liderul ei, întrucât niciunul dintre asociați nu a stat în penumbră, ci și-a asumat, încă de la constituirea asocierii, obligații proprii decurgând din executarea contractului de achiziție publică.

Potrivit art. 1.951 C. civ., „Asocierea în participație nu poate dobândi personalitate juridică și nu constituie față de terți o persoană distinctă de persoana asociaților. Terțul nu are niciun drept față de asociere și nu se obligă decât față de asociatul cu care a contractat”.

Însă, dispozițiile art. 1.953 alin. (1) C. civ. stabilesc faptul că „Asociații, chiar acționând pe contul asocierii, contractează și se angajează în nume propriu față de terți.”, iar conform alin. (2) al aceluiași text, „Cu toate acestea, dacă asociații acționează în această calitate față de terți sunt ținuți solidar de actele încheiate de oricare dintre ei”.

În speță, B. S.A. a semnat contractul de subantrepriză, iar recurenta a cunoscut calitatea acesteia de lider al Asocierii, ce fusese indicată chiar în partea introductivă a contractului, așa că a avut deplina reprezentare a faptului că a contractat cu o entitate ai cărei membri vor răspunde solidar, în temeiul dispozițiilor art. 1.953 alin. (2) C. civ.

Prin urmare, interpretarea textelor de lege citate demonstrează că, într-o asociere în participație, în relațiile dintre asociați și terți, terțul poate pretinde de la oricare dintre membrii asocierii executarea obligațiilor contractate de oricare dintre asociați, după cum, la rândul său, va rămâne obligat față de oricare, cu condiția ca, la momentul nașterii raportului juridic, asociatul contractant să fi acționat, fără echivoc, în numele asocierii, iar nu în nume propriu.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul art. 496 și art. 497 C. proc. civ., a admis recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza, spre o nouă judecată, instanței de apel.