ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.10.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4360/2023

HOTĂRÂRE
05.10.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4360/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 5 octombrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 19.01.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului: (i) anularea Ordinului Președintelui ANPC nr. 31 din 10.01.2023, (ii) în temeiul prevederilor art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea efectelor Ordinulu Președintelui ANPC nr. 31 din 10.01.2023, până la soluționarea definitivă a a acțiunii în anulare.

Prin sentința nr. 46/2023 din 14 februarie 2023, Curtea de Apel Craiova a respins cererea de suspendare.

Împotriva sentinței de fond a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând în principal casarea sentinței recurate și în rejudecare, admiterea cererii de suspendare așa cum a fost formulată, iar în subsidiar casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În motivarea recursului, recurenta-reclamantă arată că hotărârea atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea art. 15 prin raportare la art. 14 din Legea nr. 554/2004 deoarece există un caz bine justificat, precum și riscul iminent al producerii unei pagube, care nu mai poate fi reparată.

Cât privește paguba iminentă, în mod corect a reținut prima instanță că această condiție este îndeplinită în speță.

În ceea ce privește condiția cazului bine justificat, prima instanță a reținut că recurenta-reclamantă nu a adus motive de nelegalitate ale actului administrativ de natură a răsturna prezumția de legalitate. În acest sens a reținut că împrejurările invocate de reclamantă nu constituie un caz bine justificat, ci acestea au legătură cu procesul-verbal de contravenție, iar nu cu actul administrativ a cărui suspendare se cere și constituie cauze de nulitate intrinsecă sau extrinsecă ale acestuia. Or, contrar celor reținute de prima instanță, în cauză, este îndeplinită această condiție de admisibilitate întrucât lipsa descrierii procedurii prin care a fost constatat caracterul de produse nesigure (analize de laborator, constatări ale DSV Gorj) în cuprinsul Ordinului nr. 31 din 10.01.2023, constituie cel puțin un indiciu de nelegalitate al actului administrativ atacat în sensul prev. de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.

Intimata-pârâtă Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, pentru apărările dezvoltate la dosar.

În esență, arată că soluția instanței de fond este legală și corectă, sub aspectul constatării neîndeplinirii în mod cumulativ a condițiilor cererii de suspendare formulate în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Circumscris cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă critică modalitatea de interpretare a condițiilor prevăzute de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 pentru dispunerea suspendării executării unui act administrativ și de aplicare concretă a acestora în cauza de față.

Analizând criticile de nelegalitate expuse de reclamantă, Înalta Curte le apreciază a fi nefondate, instanța de fond constatând în mod corect că în cauză nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, cerințele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru a se putea dispune suspendarea executării Ordinului prețedintelui ANPC nr. 31/10.01.2023.

Conform dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, cazurile bine justificate reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

La modul concret, condiția existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în situația în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu.

Prin urmare, pentru a înlătura, chiar și temporar, regula executării imediate și din oficiu a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanța poate aprecia necesitatea unei asemenea măsuri doar prin raportare la probele administrate în cauză și care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate a actului administrativ, instanța având posibilitatea să efectueze numai o examinare sumară a aparenței dreptului.

În jurisprudența sa constantă, secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți a reținut că pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ.

Astfel de împrejurări vădite, de fapt sau/și de drept care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reținute cu titlu exemplificativ de către Înalta Curte, ca fiind: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ.

În prezenta cauză nu se regăsește niciuna din aceste "împrejurări vădite", argumentele recurentei-reclamante neavând capacitatea de a produce o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ.

Analizând prima facie motivele invocate de reclamantă, în mod corect prima instanță a constatat că acestea nu relevă împrejurări legate de starea de fapt sau de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, care să poată fi decelată în analiza sumară care are loc în procedura referitoare la suspendarea actului administrativ.

Înalta Curte reține că nu este suficient ca reclamanta să afirme existența unor motive de nelegalitate, ci trebuie să ofere unele elemente probatorii, evidente, care fără o cercetare aprofundată, să permită formarea unui dubiu asupra legalității actului.

Aceste indicii de nelegalitate este necesar să fie evidente, pentru a putea fi identificate cu ușurință la nivelul aparențelor.

Or, după cum a reținut în mod corect judecătorul fondului, motivele detaliate prezentate în cererea introductivă [referitoare, în esență, la faptul că în cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu s-a făcut referire și nici nu au fost aplicate principiile regăsite în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 270/2017, precum și la lipsa anexei la procesul-verbal de contravenție, constând în planul de remediere prevăzut de art. 4 alin. (5) din Legea nr. 270/2017] nu constituie un caz bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, deoarece acestea au legătură cu procesul-verbal de contravenție, iar nu cu actul administrativ a cărui suspendare s-a solicitat.

În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată că prima instanță a concluzionat, cu interpretarea și aplicarea corectă a Legii nr. 554/2004, că nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat.

Referitor la critica vizând lipsa descrierii procedurii prin care a fost constatat caracterul de produse nesigure (analize de laborator, constatări ale DSV Gorj) în cuprinsul Ordinului nr. 31 din 10.01.2023, Înalta Curte constată că acest motiv de nelegalitate a fost invocat pentru prima dată prin cererea de recurs, nefăcând parte din conținutul cererii de chemare în judecată și pe cale de consecință, nu a făcut obiectul examinării instanței de fond.

Potrivit art. 478 alin. (3) C. proc. civ.:

"În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nu se pot formula pretenții noi.", iar potrivit art. 494 din același act normativ:

"Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune.". Înalta Curte va avea în vedere și dispozițiile art. 483 C. proc. civ., potrivit cărora, prin recurs se examinează conformitatea hotărârii pronunțate cu regulile de drept aplicabile, prevederi care, coroborate cu textele de lege sus indicate, conduc spre concluzia imposibilității formulării unor pretenții noi în calea de atac, în sensul prezentării unor capete de cerere ori a unor motive de nelegalitate suplimentare.

În concluzie, motivul de nelegalitate invocat de recurentă, referitor la lipsa descrierii procedurii prin care a fost constatat caracterul de produse nesigure (analize de laborator, constatări ale DSV Gorj) în cuprinsul Ordinului nr. 31 din 10.01.2023, nefăcând obiectul cererii de chemare în judecată, nu poate fi analizat pentru prima dată în calea de atac a recursului.

Prin urmare, prima instanță a făcut o analiză a premiselor suspendării executării actului administrativ și a reținut fondat că nu sunt îndeplinite condițiile cerute în mod cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea efectelor actului administrativ emis de autoritatea pârâtă, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anularea acestui act administrativ.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de reformare a sentinței în limitele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta B. S.R.L., ca nefondat.

Respinge recursul declarat de A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 46/2023 din 14 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 5 octombrie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-11-22
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5531/2023
Ședința publică din data de 22 noiembrie 2023 Deliberând asupra recursurilor de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanțe 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înreg
ÎCCJ 2023-11-08
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal
Ședința publică din data de 8 noiembrie 2023 Deliberând asupra recursurilor de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanțe 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregi
ÎCCJ 2024-09-26
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4090/2024
Ședința publică din data de 26 septembrie 2024 Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 06.07.2023 pe rolul
ÎCCJ 2024-04-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1924/2024
Asupra recursurilor de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București-secția a IX-a de conte
ÎCCJ 2023-02-23
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1032/2023
Ședința publică din data de 23 februarie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curț
Sursă