ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1091/2024

Ședința publică din data de 17 aprilie 2024

Asupra recursului de față, constată următoarele:

I. 1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, petentul A., în contradictoriu cu intimatele B. și C., a solicitat strămutarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2019 aflat pe rolul Tribunalului Dolj.

Prin încheierea din 01 februarie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a suspendat judecata cererii de strămutare, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., față de lipsa nejustificată a părților legal citate.

La 30 iulie 2023, petentul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

Prin încheierea din 11 octombrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a anulat cererea de repunere pe rol formulată de petentul A. și a menținut suspendarea judecării cauzei stabilită prin încheierea din 01 februarie 2023.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul A., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin cererea de recurs, petentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate pentru motivele de nelegalitate prevăzute de pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și trimiterea cauzei instanței de apel, pentru rejudecarea cererii de repunere pe rol a cauzei.

În dezvoltarea motivelor de recurs, petentul a susținut că instanța a aplicat în mod nelegal sancțiunea nulității pentru netimbrarea cererii de repunere pe rol, deși acesta nu a fost înștiințat cu privire la termenul acordat pentru soluționarea cererii și nici cu privire la obligația achitării taxei judiciare de timbru aferentă cererii de repunere pe rol.

Invocând prevederile art. 153 și art. 229 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., recurentul-petent a învederat că, în cazul în care procedura de citare nu este legal îndeplinită cu partea în sarcina căreia a fost stabilită obligația de plată a taxelor de timbru, instanța nu poate proceda la invocarea și admiterea excepției de netimbrare.

Totodată, a făcut referire la dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin decizia nr. 75 din 14 noiembrie 2022, potrivit cărora actul de citare a părții în proces, într-o altă modalitate decât cea invocată prin cererea adresată instanței, este lovit de nulitate în temeiul art. 175 alin. (1) din C. proc. civ.

În acest sens, a arătat că, prin adresa înaintată instanței la 31 ianuarie 2023, a solicitat ca actele de procedură să îi fie comunicate prin email, solicitare de care curtea de apel nu a ținut cont.

Drept urmare, față de împrejurarea că petentul nu a fost legal citat pentru termenul în care s-a luat în discuție cererea formulată, instanța a pronunțat soluția de anulare a cererii de repunere pe rol, pentru netimbrare, cu încălcarea normelor de procedură.

Totodată, a subliniat că solicitarea de a i se comunica actele de procedură în format electronic, prin email, reprezintă o aplicare a principiului disponibilității, permițând exercițiul drepturilor procesuale, în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (6) din C. proc. civ., de o manieră aptă să asigure înștiințarea acestuia despre desfășurarea procesului și, în consecință, respectarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității.

Concluzionând, petentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea cererii de repunere pe rol.

În cauză nu s-au formulat întâmpinări.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate, care se impun a fi analizate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., prin raportare la actele și lucrările dosarului, precum și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată caracterul fondat al recursului.

Prin criticile formulate, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul-petent a învederat că, în cauză, s-au încălcat normele de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de C. proc. civ., referitoare la obligativitatea citării părților în modalitatea indicată prin cererile formulate.

În argumentarea acestei critici, recurentul-petent a susținut că nu a fost înștiințat cu privire la termenul stabilit pentru soluționarea cererii de repunere pe rol și nici în legătură cu obligația de a achita taxa judiciară aferentă cererii, nefiind citat la adresa indicată prin adresa înaintată instanței prin intermediul poștei electronice în data de 3 ianuarie 2023.

Această critică este fondată și determină casarea încheierii recurate și rejudecarea cererii de repunere pe rol, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale ale părților litigante, având în vedere cele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 153 alin. (1) din C. proc. civ., instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel. Totodată, art. 211 din același act normativ, prevede că activitatea de cercetare și dezbatere a fondului procesului se poate face doar cu respectarea tuturor principiilor și garanțiilor procesuale, în vederea soluționării legale și temeinice a acestuia.

În conformitate cu alin. (2) al aceluiași articol, instanța va amâna judecarea și va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității.

Aceste aspecte legale sunt corelate în mod necesar cu dispozițiile art. 14 C. proc. civ. care consacră principiul contradictorialității și care stabilește că instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 154 din C. proc. civ. prevede care sunt modalitățile de comunicare a citațiilor și a altor acte de procedură în procesul civil, acestea fiind reglementate după cum urmează: prin agenții procedurali ai instanței sau prin orice alt salariat al acesteia, precum și prin agenți ori salariați ai altor instanțe, în ale căror circumscripții se află cel căruia i se comunică actul; prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în plic închis, la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzută de lege; prin executori judecătorești, la solicitarea părții și pe cheltuiala acesteia; prin servicii de curierat rapid și prin telefax, poștă electronică, dacă partea a indicat datele corespunzătoare în acest scop, sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea actului și confirmarea primirii acestuia.

Toate aceste modalități de comunicare a actelor de procedură sunt principale și pot fi utilizate alternativ, nefiind condiționate de obligativitatea îndeplinirii procedurii prin agent poștal în format letric, întrucât utilizarea oricăreia dintre formele de comunicare reglementate de textul menționat anterior produce același efect juridic cu privire la înștiințarea părților despre existența procesului civil.

Un principiu fundamental al dreptului procesual civil este cel al disponibilității, reglementat de art. 9 din C. proc. civ., care implică nu numai dreptul reclamantului de a porni procesul civil, de a uza de căile de atac prevăzute de lege sau de a renunța la acțiune sau la drept, dar și dreptul de dispoziție al părților cu privire la exercițiul drepturilor lor procesuale.

Or, în măsura în care se stabilește că transmiterea actelor de procedură, în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (6) din C. proc. civ., prin e-mail, dacă partea a solicitat și a indicat datele corespunzătoare în acest scop, constituie o modalitate principală de comunicare, atunci principiul disponibilității permite părții să ceară comunicarea în format electronic, instanța fiind obligată să procedeze de această manieră în procesul civil.

În același sens, prin Decizia nr. 75/2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că:

"Efectuarea procedurii de citare, în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (6) din C. proc. civ., dacă partea a solicitat și a indicat datele corespunzătoare în acest scop, constituie o modalitate principală de comunicare a actelor de procedură, fără a fi condiționată de efectuarea procedurii în format letric, conform dispozițiilor art. 154 alin. (1) din același act normativ."

În considerente, s-a reținut că alegerea de către instanță a modalității de comunicare a actelor de procedură cu ignorarea opțiunii exprimate de parte poate avea ca efect lipsirea acesteia de posibilitatea de a participa efectiv la desfășurarea procesului, chestiune de natură să afecteze în substanța sa dreptul la apărare, garantat părților în procesul civil prin art. 13 alin. (1) din C. proc. civ., precum și dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenție, în componenta sa privind liberul acces la o instanță din perspectiva efectivității citării părții în procesul civil.

În cazul concret dedus judecății, prin cererea de sesizare a instanței, petentul a indicat ca adresă de domiciliu str. x, Craiova .

Ulterior, prin adresa înaintată curții de apel, prin intermediul poștei electronice, la 31 ianuarie 2023, recurentul petent a formulat cerere de accesare a dosarului în format electronic, prin care a solicitat, în mod expres, ca toate actele de procedură să îi fie comunicate la adresa de email indicată.

Examinând actele dosarului, respectiv dovezile de comunicare ale actelor de procedură, se constată că instanța a procedat la judecarea cererii de repunere pe rol a cererii de strămutare, deși citarea petentului nu fusese realizată conform dispozițiilor art. 154 alin. (6) din C. proc. civ., la adresa de email indicată, iar acesta nu fusese, în mod legal, înștiințat cu privire la obligația de a achita taxa judiciară de timbru aferentă cererii de punere pe rol.

În aceste condiții, petentul nu a putut beneficia de garanțiile procesuale inerente procesului civil - dreptul la apărare și contradictorialitatea, cu consecințe, pe plan procesual, în sensul că nu a achitat taxa judiciară de timbru și nu a putut susține cererea de repunere pe rol.

Dispozițiile art. 175 C. proc. civ. prevăd că actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia. În cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrarie.

Din perspectiva interesului ocrotit prin dispozițiile legale enunțate, nulitatea este relativă, ceea ce presupune că poate fi invocată numai de către cel vătămat, anume de partea pentru care procedura de citare nu a fost îndeplinită în condițiile legii și numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă.

În considerarea dispozițiilor art. 175 C. proc. civ., neînmânarea citației în condițiile impuse de lege este sancționată cu nulitatea și, în consecință, vătămarea este prezumată până la proba contrarie, probă ce incumbă părții adverse care are un interes procesual în înlăturarea sancțiunii nulității.

În același sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin decizia mai sus menționată, statuând că:

"Actul de citare a părții în proces, într-o altă modalitate decât cea invocată prin cererea adresată instanței, este lovit de nulitate în temeiul dispozițiilor art. 175 alin. (1) din C. proc. civ., dacă prin nerespectarea modalității de comunicare a actului de procedură s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia, fără a fi condiționată de utilizarea procedurii înscrierii în fals, în temeiul dispozițiilor art. 163 alin. (5) și art. 164 alin. (4) din C. proc. civ.."

Această consecință legală reiese în mod logic din reglementarea ca instituții fundamentale ale procesului civil a procedurii citării și comunicării actelor de procedură, menite să contribuie la concretizarea dreptului la apărare și la exercițiul firesc al contradictorialității, ambele cu semnificația unor garanții substanțiale ale procesului echitabil reglementat de art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Or, în cauza dedusă judecății, curtea de apel a procedat la judecata cererii de repunere pe rol, deși citarea petentului nu fusese realizată conform dispozițiilor art. 154 alin. (6) C. proc. civ., la adresa de email indicată.

Procedând în acest mod, cu neobservarea formelor legale, prin încălcarea regulilor de desfășurare a procesului civil, în sensul avut în vedere de art. 175 C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova a pricinuit petentului A. o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin reluarea judecății, în condiții de procedură legal îndeplinită, deci cu refacerea actului procedural jurisdicțional, afectat de vicii de legalitate.

În acest context, Înalta Curte reține că instanța de apel a încălcat regulile de procedură privitoare la citarea părților, precum și dezlegările obligatorii date prin Decizia nr. 75/2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind astfel întemeiate criticile recurentului-petent din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul declarat de petentul A., va casa decizia recurată și va trimite cauza pentru rejudecarea cererii de repunere pe rol.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 11 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2023.

Casează încheierea recurată și trimite cauza pentru rejudecarea cererii de repunere pe rol.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.