ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.04.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1984/2024

HOTĂRÂRE
05.04.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1984/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 05 aprilie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 02.11.2023, reclamanta A. S.A. a solicitat completarea dispozitivului sentinței civile nr. 1394/18.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2023, în sensul soluționării capătului accesoriu de cerere având ca obiect obligarea pârâților la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiu.

Prin sentința civilă nr. 1854 de la data de 20.11.2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 1394/18.09.2023 formulată de reclamanta A. S.A. și a dispus completarea dispozitivului sentinței în sensul că a obligat intimații, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 12.519 RON, reprezentând onorariu de avocat și 50 de RON, reprezentând taxa judiciară de timbru.

Împotriva sentinței civile nr. 1854 de la data de 20.11.2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal au formulat cerere de recurs pârâții Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea căii de atac, casarea hotărârii de completare a dispozitivului și respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.

A susținut că instanța de fond nu a ținut cont de solicitarea recurenților-pârâți de diminuare a cuantumului cheltuielilor de judecată acordate și nici nu a expus considerentele pentru care a acordat în integralitate cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă.

Intimata - reclamantă A. S.A. a formulat întâmpinare în cauză prin care a invocat excepția de tardivitate și de nulitate a cererii de recurs, solicitând respingerea căii de atac în consecință, iar în situația în care instanța de recurs va trece peste excepțiile invocate, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenții-pârâți Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este nemotivat.

Cu titlu prealabil, se impune a face precizarea că asupra excepției de tardivitate Înalta Curte a luat act de poziția procesuală a intimatei în sensul că nu mai susține tardivitatea în condițiile în care recurenții-pârâți prin concluziile scrise formulate au restrâns obiectul recursului la sentința de completare a dispozitivului nr. 1854/2023.

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din susținerile recurenților - pârâți potrivit cărora instanța de fond nu a avut în vedere solicitarea de diminuare a cuantumului cheltuielilor de judecata, rezultă că aceștia nu au adus nicio critică de nelegalitate sentinței atacate, care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului art. 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate hotărârii recurate, respectiv o minimă argumentare a criticii de nelegalitate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale de drept procesual sau de drept material pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația atât să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute în mod expres și limitativ de lege, cât și să dezvolte criticile sale de nelegalitate prin prisma acelui motiv de casare/nelegalitate.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită legal doar cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, raportat la motivele de casare/nelegalitate expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În sfârșit, Înalta Curte arată că potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. recursul este nul în cazul în care criticile invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.

Recurenții-pârâți pârâții Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor nu au dezvoltat nicio critică susceptibilă de a fi circumscrisă motivelor de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea sentinței civile recurate.

După cum s-a arătat în precedent, susținerile din cererea de recurs constau în nemulțumiri ale părților procesuale pârâte față de împrejurarea că prima instanță nu a dispus diminuarea cheltuielilor de judecată acordate la fondul cauzei, care nu pot fi asimilate însă cu îndeplinirea cerinței de motivare a recursului.

În ciuda dezvoltării argumentative a Curții de Apel București, care a avut în vedere dispozițiile legale de la art. 444, art. 451 și art. 455 C. proc. civ., recurenții - pârâți nu au prezentat un raționament critic față de considerentele sentinței civile recurate, ci s-au limitat la a relua afirmațiile generice în sensul că instanța de fond nu a dispus cenzurarea cheltuielilor de judecată acordate reclamantei.

Or, o asemenea neregularitate a cererii de recurs este sancționată de lege cu nulitatea căii de atac formulate.

Potrivit normei de procedură civilă invocată în cererea de recurs "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: ... 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material". Așadar, un astfel de motiv de casare/nelegalitate intervine în caz de încălcare prin hotărâre sau aplicare greșită a nomelor de drept material; va fi deci incident acest motiv atunci când instanța de fond, deși a recurs la textele de lege substanțială aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Or, cât privește problema acordării cheltuielilor de judecată în discuție, aceasta nu reprezintă o normă de drept substanțial în sensul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului declarat de recurenții-pârâți Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor împotriva sentinței civile nr. 1854 din 20 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Admite excepția nulității, invocată prin întâmpinare.

Constată nul pentru nemotivare recursul declarat de recurenții-pârâți Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor împotriva sentinței civile nr. 1854 din 20 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-02-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1044/2022
), pârâtele B. și C. au solicitat completarea sentinței civile nr. 966 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 13.03.2019, în dosarul nr. x/2018, în sensul obligării reclamantei
ÎCCJ 2025-10-23
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1851/2025
și cererea reconvențională formulată de pârâta B.. A respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată. A luat act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată. 3. Apelurile Împotriva sentinței nr. 1334 din
ÎCCJ 2024-11-19
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2573/2024
ților, în vederea soluționării recursului declarat în cauză. III. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul declarat în cauză, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor l
ÎCCJ 2024-12-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6017/2024
Ședința publică din data de 12 decembrie 2024 Asupra cererii de completare a deciziei de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: 1. Hotărârea instanței a cărei completare se solicită Prin decizia nr. 1492 din 14 mart
ÎCCJ 2023-03-02
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1135/2023
250 RON reprezentând taxă judiciară de timbru la fond și în recurs, precum și suma de 700 RON reprezentând onorariu de avocat, conform facturilor x nr. x din 26.03.2021 și seria x_2008 nr. x din 15.03.2022 emise de C., aceste din urmă chelt
Sursă