ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1752/2024

Ședința publică din data de 27 martie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 19 aprilie 2023 sub nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul de Mediere anularea procesului-verbal nr. x/17.03.23 (233/17.03.23) emis de Comisia de validare a voturilor la alegerile pentru Consiliul de Mediere din data de 17.03.2023, a procesului-verbal nr. x/20.03.23 (242/20.03.23) al Comisiei electorale și a deciziei nr. 2/19.03.23 a Comisiei de soluționare a contestațiilor.

Prin încheierea de ședință din 8 noiembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a dispus, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea cauzei, reținând că, deși ambele părți au fost legal citate, nu s-au prezentat în cauză, iar din verificarea actelor dosarului a rezultat că nu s-a formulat cerere de judecare în lipsă.

Împotriva încheierii din 8 noiembrie 2023 indicate în pct. I.2. de mai sus a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate și solicitând casarea acesteia. În susținerea căii de atac, recurenta - reclamantă a învederat că prin cererea de chemare în judecată a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel încât, la termenul de judecată din data de 8 noiembrie 2023 nu erau îndeplinite condițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. pentru suspendarea cauzei.

Legal citat, intimatul-pârât Consiliul de Mediere nu a formulat întâmpinare împotriva recursului declarat de recurenta-reclamantă A..

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 494, art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția din data de 12 februarie 2024 s-a fixat termen de judecată la data de 27 martie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și încheierea recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este fondat, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că, deși recurenta nu a indicat cazul de casare pe care înțelege să îl exhibe, prin criticile învederate în cererea de recurs, aceasta a invocat, în esență, greșita aplicare, de către prima instanță, a prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. raportat la situația de fapt incidentă. Întrucât prevederile sus indicatului text normativ reglementează un caz de suspendare voluntară a procesului, normele criticate intră în categoria celor de procedură, astfel încât argumentele evocate de recurenta - reclamantă se circumscriu cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Examinând, din această perspectivă, aspectele evocate de recurenta - reclamantă prin calea de atac exercitată, Înalta Curte le găsește fondate, câtă vreme potrivit art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.: "(1) Judecătorul va suspenda judecata: ... 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Totodată, conform art. 223 alin. (1) și (3) C. proc. civ.:

(1) Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.

(...)

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă."

Din interpretarea coroborată a prevederilor legale indicate mai sus rezultă că temporizarea judecării cauzei (prin suspendare), în contextul lipsei părților de la termenul de judecată la care acestea au fost legal citate, nu poate fi dispusă în ipoteza în care fie reclamantul, fie pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.

Or, în cauza pendinte, din analiza acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta A., rezultă că aceasta a solicitat judecarea cererii în lipsa sa, motiv pentru care se reține că prima instanță a aplicat greșit prevederile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. în raport de situația de fapt ce rezultă din actele dosarului, mai precis în raport de solicitările procedurale formulate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.

În raport de toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 414, art. 496 și art. 497 C. proc. civ., coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, apreciind incident cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa încheierea din 8 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, spre continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 8 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează hotărârea recurată și trimite cauza spre continuarea judecății aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.