Decizia nr. 1407/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 226/2023 a Curții de Apel Iași

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2023, reclamanta A. a chemat în judecată pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România solicitând, pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâților la asigurarea, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), până la soluționarea definitivă a dosarului de fond, a cărui număr a fost indicat ulterior (722/45/2023). În temeiul art. 997 alin. (3) din C. proc. civ., solicită ca executarea ordonanței să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 226/2023 din 18 septembrie 2023, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, Ministerului Sănătății, Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, invocate de pârâți. A respins excepția inadmisibilității acțiunii. A admis excepția lipsei de obiect a acțiunii. A respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale Din România ca fiind fără obiect.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 226/2023 din 18 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., prin care a solicitat casarea hotărârii atacate și în rejudecare să se admită cererea sa de emitere a ordonanței președințiale. În susținerea cererii de recurs, recurenta-reclamantă a invocat următoarele critici: In primul rând se observă că instanța de fond este în eroare deoarece obiectul cererii de ordonanță președintială este obligarea pârâților la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului TRASTUZUMAB DERUXTECAN (denumire comercială ENHERTU) si nu obligarea pârâtei Agenția Națională A Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România la evaluarea medicamentului TRASTUZUMAB DERUXTECAN (denumire comercială ENHERTU) pentru includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru indicația terapeutică CANCER MAMAR CU HER 2 SCĂZUT. Autoritățile competente, pârâții din cauză, nu au luat decizia finală privind includerea/neincluderea pe lista de compensate a medicamentului, depășind atât termenul din legislația națională, cât și termenul de 90 de zile prevăzut de art. 6 alin. (1) Directiva 89/105/CEE din 21 decembrie 1988. Pentru ca pacienții să poată beneficia efectiv de acest medicament cu titlu gratuit, conform legislației române, autoritățile competente, pârâții in prezenta cauza, trebuie să desfășoare o serie de demersuri, astfel: - medicamentul trebuie să fie evaluate de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, conform procedurilor aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 861/2014. - trebuie să se adopte de către GUVERNUL ROMÂNIEI o decizie (hotărâre de Guvern) de includere a medicamentului pe Lista de compensate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 (potrivit art. 242 alin. (1) din Legea nr. 95/2006). - potrivit art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 trebuie să se adopte de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate protocolul terapeutic pentru medicament, prin completarea Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală. în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. Pentru a respecta prevederile art. 6 alin. (1) Directiva 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 este necesar ca toate aceste proceduri prevăzute de legislația națională - pct. a), b) și c) sus menționate - trebuie să se finalizeze într-un termen de 90 de zile (calendaristice s.n.). În drept, recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a depus întâmpinare la cererea de recurs, prin care a solicitat pe cale de excepție respingerea recursului ca fiind nul, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat. Initmata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate că s-a formulat recurs împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, iar pe fondul recursului a solicitat respingerea acestuia ca fiind nefondat.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului investit cu soluționarea cererii de recurs, s-a fixat termen de judecată la data de 12 martie 2024. II. Soluția instanței de recurs Examinând cu prioritate excepția nulității recursului invocată prin întâmpinare de către intimatul-pârât Ministerul Sănătății, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că această excepție este nefondată având în vedere că recurenta-reclamanta a prezentat în cuprinsul cererii de recurs critici care se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. Analizând sentința recurată în raport de criticile invocate de recurenta-reclamantă, circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul reclamantei este fondat și îl va admite în consecință, pentru considerentele ce succed: Înalta Curte, în urma analizei argumentelor prezentate prin cererea de recurs, reține că acestea se circumscriu motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., referitor la nemotivarea hotărârii. În considerentele sentinței recurate, Înalta Curte constată că instanța de fond reține în mod corect situația de fapt, însă la analiza cauzei aceasta apreciază în mod greșit că cererea a rămas fără obiect. Înalta Curte apreciază că, instanța de fond se află într-o eroare când reține ca unic argument pentru rămânerea fără obiect a cererii faptul că pârâta ANMDMR, prin Decizia Președintelui ANMDMR nr. 580, a adăugat în lista cu medicamente compensate a medicamentului TRASTUZUMABUM DERUXTECANUM pentru tratamentul pacienților adulți cu cancer mamar cu HER 2 scăzut. În fapt, caracterul cererii de chemare în judecată (ordonanță președențială) și obiectul concret al acesteia, prin care recurenta-pârâtă solicită asigurarea, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), până la soluționarea definitivă a dosarului de fond, nu poate fi apreciat ca rămas fără obiect de către instanța de fond, prin parcurgerea doar a uneia din etapele procedurale administrative din faza de acreditare a unui medicament pentru trecerea sa în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, listă aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. Înalta Curte reține că Decizia Președintelui ANMDMR nr. 580 din 03.07.2023 de adăugarea în lista cu medicamente compensate a medicamentului TRASTUZUMABUM DERUXTECANUM pentru tratamentul pacienților adulți cu cancer mamar cu HER 2 scăzut, boală de care și recurenta-reclamantă este diagnosticată reprezintă doar una din etapele procedurii administrative de parcurs pentru ca medicamentul pentru care recurenta-reclamantă solicită asigurarea fără prescripție medicală să fie inclus în lista celor ce se asigură pacienților fără contribuție personală sau cu contribuție personală parțială. Or, în condițiile în care procedura administrativă pentru ca pacienții să poată beneficia efectiv de acest medicament pe bază de prescripție, conform legislației române implică mai multe etape, fiind finalizată numai în momentul includerii medicamentului în discuție în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările ulterioare, în mod greșit instanța de fond a apreciat că cererea a rămas fără obiect. Totodată, instanța de recurs apreciază că procedura specială a ordonanței președințiale în asemenea litigii, instituie în sarcina instanței de fond obligația de a analiza dacă există condițiile legale pentru acordarea unui drept solicitat de recurenta-reclamantă în regim de urgență și vremelnic, până la strabilirea în procedura de drept comun a existenței condițiilor necesare pentru acordarea acestui drept în mod permanent. Înalta Curte constată că prin admiterea excepției lipsei de obiect, prima instanță nu a efectuat o analiză pe fond a cauzei, considerente pentru care se impune, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicției ca litigiul să fie trimis spre rejudecare instanței de fond. Pentru toate considerentele expuse, constatând că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., republicat, și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.