ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3667/2024

Ședința publică din data de 4 iulie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună pe cale de ordonanță președințială obligarea pârâților la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripție medicală, în regim dc compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 73 din 15 februarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România ca rămasă fără obiect.

Au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca nefondate.

A fost respinsă excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtul Ministerul Sănătății ca nefondată.

A fost admisă în parte cererea formulată pe calea ordonanței președințiale de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

Au fost obligați pârâții Ministerul Sănătății, Guvernul României și Casa Națională de Asigurări de Sănătate la asigurarea pentru reclamantă a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond au formulat recurs Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, criticând soluțiile de respingere a excepțiilor lipsei calității procesuale pasive și arătând că, în speță, nu sunt îndeplinite comulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 997 din C. proc. civ.

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor ca nefondate.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate, conform art. 248 din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea acțiunii formulate, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată.

Reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat să se dispună, pe cale de ordonanță președințială, obligarea pârâților la asigurarea către reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim dc compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Înalta Curte reține că, în dosarul nr. x/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 187 din 17 aprilie 2024, a fost admisă excepția lipsei de obiect; a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Prahova, ca lipsită de obiect.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că acțiunea are ca obiect obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fară contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu) pentru indicația terapeutică cancer mamar cu Her 2 scăzut și, în subsidiar, la obligarea pârâtei Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România la evaluarea medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu) pentru includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, pentru indicația terapeutică cancer mamar cu Her 2 scăzut.

A avut în vedere judecătorul fondului că, pentru medicamentul Enhertu (DCI Trastuzumab Deruxtecan), indicația cancer mamar cu her 2 scăzut a fost emisă Decizia președintelui ANMDMR nr. 580/03.07.2023, fiind inclus pe lista medicamentelor compensate în procent de 100%.

Astfel, a reținut instanța de fond că cererea reclamantei de evaluare a medicamentului Enhertu (DCI Trastuzumab Deruxtecan) pentru indicația terapeutică cancer mamar cu her 2 scăzut, în vederea includerii în Listă este soluționată, în sensul că ANMDMR a emis Decizia președintelui ANMDMR nr. 580/03.07.2023 de adăugare în Listă a medicamentului Enhertu (DCI Trastuzumab Deruxtecan) pentru indicația terapeutică cancer mamar cu her 2 scăzut, iar pentru acest motiv cererea a rămas fără obiect.

În aceste circumstanțe, în ceea ce privește interesul intimatei-reclamante în susținerea ordonanței președințiale, Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, în primă instanță și în căile de atac, și nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac.

În contextul arătat, se constată că intimata-reclamantă nu mai justifică un interes în susținerea ordonanței președințiale, respectiv un folos practic, material sau moral la care să fie îndrituită a spera în eventualitatea pronunțării unei soluții favorabile, având în vedere cele reținute prin sentința civilă nr. 187 din 17 aprilie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele anterior expuse și în temeiul dispozițiilor 496 din C. proc. civ. raportat la art. 248 alin. (1), art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 73 din 15 februarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal. Va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge cererea de ordonanță președințială ca rămasă fără interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 73 din 15 februarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Respinge cererea de ordonanță președințială ca rămasă fără interes.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 4 iulie 2024.