ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1133/2024

Ședința publică din data de 28 februarie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare înregistrată la data de 16.08.2023, pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, solicitând, pe cale de ordonanță președințială, obligarea pârâților la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2023, aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești.

Prin sentința civilă nr. 146 din data de 13 septembrie 2023, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele:

(i) a respins cererea având ca obiect cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, ca rămasă fără obiect;

(ii) a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Sănătății, Guvernul României și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca nefondate;

(iii) a respins excepțiile inadmisibilității cererii invocate de pârâții Ministerul Sănătății și Guvernul României, ca nefondate;

(iv) a admis cererea având ca obiect ordonanță președințială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Ministerul Sănătății și pe cale de consecință, a obligat pârâții la asigurarea pentru reclamantă a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu), pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești.

Împotriva sentinței civile nr. 146 din data de 13 septembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs autoritățile pârâte Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

3.1. Prin recursul întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., pârâtul Ministerul Sănătății a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în principal, admiterea excepțiilor invocate, iar în subsidiar, rejudecarea cauzei și respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de ordonanță președințială.

3.2. Pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate ("CNAS") și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A. pe calea ordonanței președințiale, ca fiind formulată de persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință, având în vedere că a intervenit decesul acesteia anterior pronunțării sentinței recurate.

La dosarul cauzei, nu au fost înregistrate întâmpinări față de recursurile deduse judecății.

În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 din C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 indice 1 și art. 201 alin. (5) și (6) din C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. Prin rezoluția din data de 15 ianuarie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluționării cererilor de recurs la data de 28 februarie 2024, în ședință, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Examinând, cu prioritate, motivul de recurs invocat de recurenta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, din perspectiva lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei-reclamante A., Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de recurs, pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei-reclamante A., motivat de faptul că, la data de 23 august 2023, a intervenit decesul acesteia, conform certificatului de deces seria x, nr. 36. Față de această împrejurare, prevalându-se de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-pârâtă a apreciat că, în cauză, nu mai este îndeplinită una dintre condițiile de exercitare a acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) din C. proc. civ., sens în care a solicitat admiterea recursului și în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că, deși recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a indicat, în cuprinsul memoriului de recurs, dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., argumentele evocate se circumscriu cazului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sens în care procedează la reîncadrarea din oficiu a acestui motiv de recurs.

Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa are ca efect împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului.

Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință, așa cum statuează art. 35 C. civ., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit informațiilor prezentate prin referatul grefei instanței întocmit la data de 23.02.2024, în urma interogării bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.), atașat la dosarului instanței de recurs, intimata-reclamantă A. a decedat la data de 27 august 2023, conform certificatului de deces nr. x/2023.

Prin urmare, la momentul pronunțării sentinței recurate, reclamanta era lipsită de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, fiind incidente dispozițiile art. 40 C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenția solicitată prin cererea de ordonanță președințială (asigurarea în regim de compensare 100% a medicamentului Trastuzumab Deruxtecan (denumire comercială Enhertu) putând fi executată doar față de reclamant, nefiind o obligație transmisibilă succesorilor acestuia.

În consecință, având în vedere că la momentul pronunțării sentinței de fond titularul cererii de ordonanță președințială nu avea capacitate procesuală de folosință, Înalta Curte urmează să admită recursurile, nefiind îndeplinită una dintre condițiile de exercitare a acțiunii, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din același cod, va admite recursurile declarate de pârâți și va casa sentința recurată.

Totodată, procedând la rejudecarea cererii de ordonanță președințială, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei A. și va anula cererea de ordonanță președințială, ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință, în considerarea intervenirii decesului reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 146 din data de 13 septembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei A. și în consecință, constată nulă cererea de ordonanță președințială introdusă de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 28 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.