ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2346/2024

Ședința publică din data de 23 aprilie 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 22 aprilie 2024, sub nr. x/2024, contestatorii A. și B. au formulat contestație împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, solicitând:

(i) în principal, anularea hotărârii atacate și menținerea ca temeinice și legale a Procesului-verbal nr. x/C/2024 din 11.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Giurgiu și a Procesului-verbal nr. x din 12.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 48 com. Stoenești, jud. Giurgiu;

(ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 30H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/C/2024 din 11.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Giurgiu și împotriva Procesului-verbal nr. x din 12.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 48 com. Stoenești, jud. Giurgiu, apreciind că față de această contestație în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul și-a depășit competența, contestațiile privitoare la componența birourilor electorale de circumscripție locale în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 fiind de competența Birourilor electorale de circumscripție județene.

Tot cu caracter subsidiar, doar în măsura în care instanța învestită cu prezenta cerere apreciază că au aplicabilitate în cauză prevederile pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, contestatorii au arătat că înțeleg să invoce și excepția de nelegalitate față de dispoziția prevăzută la pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central.

În motivarea cererii, contestatorii au prezentat argumente în sprijinul caracterului admisibil al contestației. Astfel, expunând conținutul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, contestatorii au susținut că împotriva Hotărârilor emise de Biroul Electoral Central se pot formula contestații, la instanța de judecată.

În ceea ce privește prevederile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 potrivit cărora hotărârea pronunțată este definitivă și se comunică, în cazul președintelui biroului electoral și al locțiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestației, procedează la o nouă desemnare, contestatorii au arătat că nu este posibilă o interpretare lato sensu și au subliniat că aceste prevederi legale au fost interpretate din perspectiva aplicabilității lor atât de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece Recursul în Interesul Legii, prin Decizia nr. 16/2017 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragraful 69, cât și de către Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 429/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1174 din 26 decembrie 2023).

Astfel cu privire la posibilitate contestării pe cale judecătorească a Hotărârii BEC, Înalta Curte a statuat prin pct. 69 din decizia RIL nr. 16/2017, "69. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral județean și de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale aleart. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției. Totodată, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004[7], a reținut că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiție. Aceste hotărâri, pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative.". În același sens a fost și punctul de vedere al Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 429/2023, a înțeles să reamintească opinia sa deja consacrată prin Decizia nr. 325/2004, conform căreia hotărârile emise de Biroul Electoral Central sunt acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative și nu sunt excluse de la controlul judecătoresc.

În ceea ce privește excepția de nelegalitate, contestatorii învederează că înțeleg să invoce această excepție în măsura în care instanța de judecată apreciază că prezenta contestație ar fi inadmisibilă din perspectiva punctului 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 privind Calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024. În susținerea excepției de nelegalitate s-au invocat aceleași argumente mai sus prezentate, în completare subliniindu-se că a aprecia ca legal un act administrativ unilateral care îngrădește accesul liber al justiție în vederea efectuării unui control de legalitate față de un act administrativ emis de o autoritate publică, reprezintă o încălcare flagrantă a Constituției României, dar și a prevederilor art. 6 raportat la art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În ceea ce privește competența de soluționare a unei astfel de contestații, contestatorii au considerat că singura instanță competentă teritorial și material să soluționeze cauza prin raportare la prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este Înalta Curte de Casație și Justiție, iar materia procedurilor electorale, care presupune termene scurte, impune soluționarea cu celeritate a prezentei contestații.

Au mai precizat contestatorii că Hotărârea nr. 30H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central impune efectuarea unei noi trageri la sorți în ceea ce priveste nominalizarea președintilor si locțiitorilor de președinți, procedură ce se face de urgență. O lipsă de celeritate a soluționării cauzei va conduce pe lângă tergiversarea procedurilor electorale și la o soluție de respingere a cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosintă, în condițiile în care Biroul Electoral Central, în conformitate cu prevederile art. 40 din Legea nr. 115/2015, își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi. Sub acest aspect, se invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și a curților de apel, prin care contestațiile în contra hotărârilor Biroului Electoral Central au fost respinse ca fiind formulate împotriva unei părți lipsite de capacitate procesuală de folosință, din cauza dizolvării acestei entități constituită cu caracter temporar.

Pe fondul contestației, contestatorii au învederat că prin Hotărârea nr. 30H/19.04.2024, Biroul Electoral Central a admis contestația și a dispus:

"Art. 2 - Desființează Procesul-verbal nr. x/C din 11 aprilie 2024, privind desemnarea președinților birourilor electorale de circumscriptie din județul Giurgiu și a loctiitorilor acestora pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din data de 09 iunie 2024 și anexa la procesul-verbal cuprinzând Lista persoanelor desemnate presedinti ai birourilor electorale de circumscripție și locțiitori ai acestora.

Art. 3. - (1) Dispune reluarea operațiunii de desemnare a presedintilor Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 19 Giurgiu și ai birourilor electorale de circumscripție orășenească și municipală din județul Giurgiu, precum și a loctiitorilor acestora, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 1 15/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Lista întocmită de către președintele Tribunalului Giurgiu va cuprinde doar judecătorii în exercițiu la respectivul tribunal și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu.

(3) Numai în ipoteza în care, în urma alcătuirii listei cu categoriile de magistrati prevăzute la alin. (2), se constată că numărul de judecători și procurori este insuficient pentru acoperirea necesarului de presedinți ai birourilor electorale de circumscripție și de locțiitori ai acestora care urmează să fie desemnați în județul Giurgiu, în lista magistraților care participă la tragerea la sorti întocmită de către președintele tribunalului în cauză pot fi înscriși judecători în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscriptia Tribunalului Giurgiu, respectiv procurori ai parchetelor de pe lângă acestea."

În sustinerea acestei solutii, intimatul Biroul Electoral Central a indicat prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 și art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022.

În ceea ce privește interesul în formularea prezentei contestații, contestatorii au arătat că au formulat cerere către Președintele Tribunalului Giurgiu prin care au solicitat includerea în lista magistraților care doresc să participe în calitate de președinte sau locțiitor în cadrul Birourilor electrorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din Județul Giurgiu pentru alegerile electorale din iunie 2024, în considerarea calității de magistrați sau asimilati magistratilor în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 221 alin. (1) și (2) și art. 235 alin. (2) din Legea nr. 303/2022. La data de 11.04.2024 a fost emis Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 11.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orăsenești și comunale din Județul Giurgiu prin care s-a stabilit că numitul B. este numit președinte al Biroului de circumscripție comunală Stoenești, iar numitul A. este numit numit locțiitor de președinte al Biroului de circumscripție din comuna Stoenești.

Împotriva Procesului-verbal nr. x/C din 11 aprilie 2024 au fost formulate mai multe contestații, admise de către Biroul Electoral Central, care a apreciat că procedura de desemnare a presedinților și locțiitorilor președinților birourilor electorale de circumscripție de pe raza Județului Giurgiu a fost făcută cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

În opinia contestatorilor, această interpretare a Biroului Electoral Central este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material. În primul rând, au apreciat contestatorii, că în mod greșit Biroul Electoral Central a admis contestațiile, în condițiile în care acestea erau tardive. Astfel, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri.

Totodată, conform art. 123 alin. (2) din același act normativ, termenele pe ore prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la ora 0:00 a zilei următoare. Prorogarea legală nu intervine în cazul termenelor pe ore. Astfel, termenul de 48 de ore a început să curgă începând cu ora 0:00 a zilei de 12 aprilie și s-a împlinit în ziua de 13 aprilie, ora 24:00. Or, în cauză, contestațiile au fost formulate mult după expirarea termenelor legale. În Calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 se menționează expres la pct. 55 că aceste contestații pot fi exercitate în temen de 48 de ore de la desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia, cel mai târziu la data de 17 aprilie. Menționarea datei de 17 aprilie nu poate avea semnificația că aceste căi de atac pot fi exercitate inclusiv în această zi. Ipoteza vizează exclusiv situațiile în care desemnarea președintelui de circumscripție și a locțiitorului acestuia s-a făcut la data de 15 aprilie 2024, aceasta fiind data maximă la care acest lucru se putea întâmpla (potrivit pct. 50 din același calendar). Nu poate fi omisă nici împrejurarea că respectivul calendar a fost aprobat printr-o hotărâre de Guvern. Chiar acceptând că în interpretarea respectivului calendar este permisă formularea de contestații inclusiv pe 17 aprilie 2024 (lucru arătat deja că nu corespunde adevărului), trebuie avută în vedere ierarhia actelor normative. Printr-o hotărâre de Guvern nu se poate deroga de la o lege, iar modalitatea de calcul a termenului este mai mult decât evidentă în art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015.

Chiar apreciind că respectivele contestații au fost formulate în termen, au considerat contestatorii că ele oricum trebuiau respinse ca inadmisibile. În conformitate cu prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Biroul Electoral Central este necompetent să soluționeze contestațiile formulate împotriva modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului Bucuresti, competentă ce cade în sarcina exclusivă a Biroului electoral de circumscriptie judeteană sau a municipiului Bucuresti.

Așadar, în condițiile în care contestația formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/C din 11.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Judetul Giurgiu nu a fost depusă și soluționată de Biroul electoral de circumscripție județeană astfel cum prevede art. 41 alin. (2) din Legea nr. 1 15/2015, Biroul Electoral Central a emis o hotărâre în ceea ce privește desființarea procesului-verbal sus-amintit cu încălcarea normelor speciale de competență. Și în acest caz, pârâtul, adăugând la lege, a aplicat reguli proprii de competență în soluționarea contestației care viza componența și constituirea birourilor electorale de circumscripție locală. Conform art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 Biroul Electoral Central are competență să soluționeze doar contestațiile privind modul de organizare și componența birourilor electorale de circumscripție județeană sau a municipiului București.

Având în vedere cele de mai sus, hotărârea Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024 apare ca fiind pronunțată cu aplicarea si interpretarea greșită a legii electorale (Legea nr. 115/2015), precum și cu încălcarea procedurii de emitere a hotărârilor de interpretare a legii prevăzută de art. 39 alin. (5) din aceeași lege.

După cum se observă din dispozițiile legale, Biroul Electoral Central are competența de a se pronunța exclusiv asupra modalității de desemnare a președintelui și a locțiitorului biroului electoral județean. Or, în cadrul Biroului Electoral Județean Giurgiu președinte a fost desemnat doamna C., judecător în cadrul Tribunalului Giurgiu, iar locțiitor doamna D., aleasă de pe lista de experți. Practic, niciuna dintre chestiunile învederate de Biroul Electoral Central nu vizează modalitatea de desemnare a acestui birou electoral, iar Biroul Electoral Central a desființat toate birourile electorale din județul Giurgiu pentru motive ce nu vizau și biroul electoral județean, deși doar desemnarea acestuia putea fi cenzurată în procedura care a dus la pronunțarea Hotărârii nr. 30H/19.04.2024

În final, dacă se va aprecia că respectivele contestații au fost formulate în termen și erau admisibile, contestatorii au solicitat a se constata că acestea erau și neîntemeiate. Prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu permit interpretarea la care a ajuns Biroul Electoral Central, întrucât potrivit acestora "Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorti, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5

1

) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinti și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5

1

) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5

1

) care nu sunt desemnați președinti sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reședintele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoană licentiată în stiințe juridice."

În ceea ce-i priveste pe magistrați, nominalizarea acestora în lista pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului se face cu prioritate din lista magistratilor. Textul de lege citat mai sus, nu conține nicio mențiune privitoare la instituția la care magistrații își exercită efectiv activitatea profesională, singurele criterii imperative ce rezultă din textul de lege pentru ca un magistrat să fie desemnat pe lista privind președinții și locțiitorii pentru Birourile electorale de circumscripție locală fiind, în mod cumulativ: - calitatea de magistrat; - domiciliul sau reședința să nu fie la o distanță mare față de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție.

Contestatorii au precizat, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 221 și art. 235 din Legea nr. 303/2022, că au calitatea de magistrați, fiind judecători în cadrul Curții de Apel București. Contestatorul B. are domiciliul în sat Ordoreanu, com. Clinceni, locuind la 42 de km de sediul Biroului Electoral, în timp ce A. locuiește în fapt în București, (potrivit contractului de închiriere înregistrat la A.N.A.F, atașat la dosar), așadar la 45 de km de sediul aceluiași birou (într-adevăr, potrivit cărții de identitate acesta are domiciliul în Bacău, însă raportat la faptul că este judecător la Curtea de Apel București este evident că nu locuiește la adresa din cartea de identitate).

Prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu fac vreo referire la gradul profesional al magistratului, la instanța la care acesta trebuie să activeze sau la domiciliul acestuia. Nu există nicio bază legală care să permită interpretarea conform căreia în cadrul unui birou electoral din județul Giurgiu calitatea de președinte poate să-i revină unui judecător din cadrul Tribunalului Giurgiu dar nu și unui judecător din cadrul Curții de Apel București (instanță în a cărei circumscripție teritorială se află respectivul tribunal). Nicio dispoziție din Legea nr. 115/2015 nu exclude judecătorii din cadrul curții de apel de la posibilitatea participării în calitate de președinte sau locțiitor în cadrul birourilor electorale.

În ceea ce privește distanța față de sediul biroului electoral contestatorii au subliniat faptul că întotdeauna vor exista comune într-un județ care să fie situate la o distanță mai mare de 45 de km de reședința acelui județ, reședință în care judecătorul de la tribunal locuiește. Nu există niciun motiv pentru care doi judecători care își desfășoară activitatea în cadrul unei curți de apel în a cărei circumscripție se află acel birou electoral și care locuiesc la 42 km, respectiv, 45 de km de acel birou să nu poată face parte din acele birouri. Totodată, este de notorietate și faptul că aceasta a fost interpretarea constantă și la alegerile din anii 2016, 2019 și 2020. De altfel, Comisia 1 a secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii - Legislație și cooperare internațională a stabilit la 10 aprilie 2024 că un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. poate deține o astfel de calitate. Or, în acest caz procurorul nu este procuror în exercițiu la parchetul de pe lângă tribunal.

Atunci când legiuitorul a apreciat că în cadrul unui birou electoral președintele sau locțiitorul trebuie să fie magistrați din cadrul unei anumite instanțe/anumit parchet, a precizat expres. Asemenea soluții legislative se regăsesc în cuprinsul art. 33 alin. (1), art. 37 alin. (1) și (3)sau art. 38 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Or, art. 26 alin. (5) din lege nu face niciun fel de referire la instituția la care își desfășoară activitatea magistratul. Dacă legiuitorul ar fi apreciat în sensul indicat de Biroul Electoral Central, ar fi folosit o formulare identică celei din art. 33 alin. (1) din Legea nr. 115/2015. Practic, există un text de lege (art. 26 alin. (5) care nu menționează unde trebuie să activeze magistratul și un altul (art. 33 alin. (1) care vizează exclusiv alegerile locale parțiale) care prevede expres că biroul electoral județean este format din 2 dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului, stabiliți prin tragere la sorți efectuată de președintele tribunalului. Este absurd a fi aplicată regula dintr-un text de lege care privește un anumit tip de alegeri unei dispoziții generale aplicabile alegerilor care au loc la expirarea mandatelor potrivit prevederilor locale.

Nu în ultimul rând, contestatorii au invocat și aspecte de discriminare raportat la magistrații care fac parte din cadrul Tribunalului Giurgiu și la membrii Corpului experților electorali. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale a României, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 februarie 1994). De asemenea, în ceea ce privește încălcarea egalității în drepturi, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că este admisibilă diferența de tratament juridic pentru situații diferite, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 168 din 10 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999, și Decizia nr. 231 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iunie 2004).

În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, pe baza art. 14 din Convenție, a statuat că discriminarea înseamnă a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoane aflate în situații relevant similare. O diferență de tratament nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, dacă aceasta nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 2 noiembrie 2010, pronunțată în Cauza Șerife Yigit împotriva Turciei, paragrafele 68 și 69).

Or, în esență, prin hotărârea contestată Biroul Electoral Central i-a exclus pe contestatori de la posibilitatea de a participa în calitate de președinte, respectiv de locțiitor al președintelui birourilor de circumscripție din județul Giurgiu, fără a avea în vedere niciun criteriu obiectiv, în afară de gradul superior al instanței la care aceștia își desfășoară activitatea. Biroul Electoral Central a stabilit că pot participa la organizarea alegerilor din 09.06.2024 judecătorii din cadrul Tribunalului Giurgiu, respectiv a judecătoriilor arondate în circumscripție, deși atât contestatorii, judecători în cadrul Curții de Apel București, cât și judecătorii din cadrul Tribunalului Giurgiu sau judecătoriilor arondate dețin calitatea de magistrați conform Legii nr. 303/2022; atât contestatorii cât și judecătorii din cadrul Tribunalului Giurgiu sau judecătoriilor arondate funcționează în cadrul unor instanțe care au în competența teritorială județul Giurgiu.

De asemenea, nici criteriul domiciliului magistraților nu este unul care a fost avut în vedere de hotărârea Biroului Elelctoral Central, reclamantul B. având, după cum s-a precizat, domiciliul la mai puțin de 40 de km de Circumscripția Comunală nr. 48 Stoenești la care a fost repartizat, iar A. la aproximativ 45 de km, distanțe mult mai mici decât cele pe care sunt nevoiți să le parcurgă judecători care locuiesc în municipiul Giurgiu sau în municipiul București, situație în care se găsesc aproximativ 70% din judecătorii Tribunalului Giurgiu.

Așadar, în opinia contestatorilor, s-a creat o diferență de tratament juridic pentru situații identice, singurul aspect care a atras excluderea acestora de la participarea în cadrul alegerilor și de la posibilitatea de a obține venituri legale a fost acela al împrejurării că activează la instanța superioară Tribunalului Giurgiu, respectiv în cadrul Curții de Apel București. Or, dacă este acceptată condiția unei anumite calificări pentru a ocupa o fucție, cum este cazul Biroului Electoral Central din componența căruia fac parte 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (art. 38 din Legea 115/2015), o eventuală excludere a contestatorilor datorată unei supracalificări nu este permisă din perspectiva Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea Cauza Moraru c. României).

Având în vedere dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 potrivit cărora desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5

1

) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție, contestatorii aveau cel puțin o "așteptare legitimă" de a obține un venit prin participarea la organizarea alegerilor din 09.06.2024, drept care le-a fost încălcat fără o justificare obiectivă de către Biroul Electoral Central prin hotărârea atacată, mai ales că, potrivit tezei a doua a articolului precizat, tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori.

Interpretarea Biroului Electoral Central este eronată și prin raporatare la modificările aduse Legii nr. 115/2015. Astfel, dacă forma anterioară prevedea în cadrul art. 26 alin. (5) necesitatea ca magistrații să aibă domiciliul sau reședința în județ sau în municipiul București pentru a face parte din cadrul Biroului electoral județean sau de circumscripție comunală, ulterior, în forma actuală, a fost exclusă această condiție fiind evidentă intenția legiuitorului de a lărgi posbilitatea magistrațiilor în funcție, indiferent de domiciliu sau instanța la care funcționează efectiv, de a participa la organizarea alegerilor. Așadar, interpretarea Biroului Electoral Central este contrară legii și din acest punct de vedere, normele legale precizând în mod expres că "tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților" fiind deci evidentă intenția legiutorului de a ocupa cu prioritate locurile destinate președinților și locțiitorilor de circumscripții de către magistrați, având în vedere atât calificarea profesională, dar și probitatea morală, aspecte care ar spori gradul de încredere referitor la corectitudinea de desfășurare a procesului electiv.

Or, în mod nelegal, Biroul Electoral Central, prin hotărârea adoptată, într-o interpretare eronată a dispozițiilor legale, pare a acorda prioritate în ocuparea funcției de președinte, respectiv locțiitor, al birourilor electorale juriștilor înscriși în Corpul experților electorali, argumetele expuse anterior aplicându-se mutatis mutandis și în raport cu aceștia. Astfel, vechimea în specialitate necesară pentru a face parte din cadrul Corpului experților electorali este de minim 5 ani, în antinteză un judecător care funcționază în cadrul curților de apel are cel puțin o vechime dublă, iar criteriul distanței față de circumscripția electorală este unul relativ, contestatorii având domiciliul la o distanță mai mică decât cei care locuiesc în fapt în municipiul Giurgiu.

Prin decizia nr. 2345 din data de 23 aprilie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele:

"Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată de reprezentantul Ministerului Public.

Disjunge contestația formulată de contestatorul B. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024 și dispune formarea unui dosar separat.

Declină competența de soluționare a contestației formulate de contestatorul A. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, în favoarea Curții de Apel Bacău, secția contencios administrativ și fiscal."

Pentru a decide astfel, examinând cu prioritate, în condițiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței, Înalta Curte a constatat că prin cererea introductivă de instanță s-a formulat contestație împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024.

Prin această hotărâre, emisă în temeiul art. 26 alin. (5), art. 39 alin. (1) lit. c) și d) și alin. (4), art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, art. 25 alin. (2) și alin. (5) și art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, autoritatea intimată a admis contestațiile formulate, a desființat Procesul-verbal nr. x/C din 11 aprilie 2024 privind desemnarea președinților birourilor electorale de circumscripție din județul Giurgiu și a locțiitorilor acestora pentru alegerea autorităților administrației publice locale din data de 9 iunie 2024 și anexa la procesul-verbal cuprinzând Lista persoanelor desemnate președinți ai birourilor electorale de circumscripție și locțiitori ai acestora și a dispus reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 19 Giurgiu și ai Birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din Județul Giurgiu cu judecătorii și procurorii aflați doar în exercițiu la Tribunalul Giurgiu și Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu și, numai în ipoteza neacoperirii necesarului, cu judecători, și procurori de la judecătoriile și parchetele arondate circumscripției Tribunalului Giurgiu.

Contestatorii și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 raportat la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și au susținut, în esență, că Înalta Curte de Casație și Justiție este competentă să soluționeze contestațiile formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central, câtă vreme art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu face distincție între categoriile de hotărâri emise de Biroul Electoral Central, care pot fi contestate.

Potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 "Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri", iar alin. (2) statuează "Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor."

Potrivit acestor texte de lege, Înalta Curte este competentă să soluționeze doar contestațiile formulate împotriva hotărârilor care privesc modul de constituire a Biroului Electoral Central, iar nu și contestațiile formulate cu privire la hotărârile vizând constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cum este cazul în speță.

În materia procedurii electorale, legiuitorul a înțeles să atribuie instanței supreme o competență punctuală, expres prevăzută de dispozițiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, respectiv art. 7 alin. (6) și (10) din Legea nr. 33/2007, circumscrisă doar soluționării contestațiilor formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central care au ca obiect constituirea și completarea Biroului Electoral Central, desemnarea președintelui Biroului Electoral Central, a locțiitorului acestuia și a celorlalți judecători, admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, admiterea sau respingerea acordului de desființare a alianței electorale.

Or, în prezenta cauză, deși se contestă o hotărâre emisă de Biroul Electoral Central, actul atacat dispune măsuri referitoare la Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Giurgiu și la Birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din Județul Giurgiu, astfel că nu se circumscrie cazurilor expres prevăzute de legiuitor, anterior enumerate, ca fiind date în competența de soluționare a Înaltei Curți.

Pe de altă parte, Înalta Curte a constatat că interpretarea eronată pe care contestatorii o fac cu privire la dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 se datorează, pe de-o parte, omiterii înțelesului gramatical al termenilor utilizați de legiuitor la edictarea normei, iar pe de altă parte, necoroborării tezei finale a alin. (2) atât cu restul alineatului, cât și cu alin. (1) al aceluiași articol. Astfel, legiuitorul a stabilit că Înalta Curte soluționează contestațiile "dacă privesc Biroul Electoral Central", sintagmă care, contrar celor afirmate de contestatori, nu se referă la hotărârile emise de intimat cu privire la constituirea birourilor electorale locale, ci doar la cele care îl privesc, adică cele care se referă, conform alineatului anterior, la organizarea și componența Biroului Electoral Central.

Dispozițiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 se referă la termenul în care se pot depune contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale, iar alin. (2) stabilește procedura de soluționare a acestor contestații, respectiv autoritatea abilitată să le soluționeze și termenul de soluționare, delimitând mai multe situații în care procedura de soluționare este atribuită unor autorități distincte, în funcție de obiectul contestării. Mai exact, contestațiile se soluționează (i) de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București dacă privesc biroul electoral al secției de votare, (ii) de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, (iii) de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București. În continuarea raționamentului legiuitorului, ultima teză a alin. (2) - " (...) și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor." trebuie interpretată, în acord cu începutul alineatului respectiv și cu prevederile alineatului anterior, ca referindu-se la competența Înaltei Curți de a soluționa contestațiile referitoare la organizarea și componența Biroului Electoral Central.

Raportat la obiectul hotărârii Biroului Electoral Central contestate, Înalta Curte a reținut că legea specială - Legea nr. 115/2015 - nu cuprinde prevederi care să acorde acestei instanțe competența de a soluționa contestațiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central prin care se dispun măsuri referitoare la constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

În ceea ce privește competența Înaltei Curți în soluționarea cauzelor de contencios administrativ, s-a constatat că aceasta este circumscrisă soluționării recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 97 pct. 1 C. proc. civ. și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal neavând competență atribuită de lege ca instanță de fond.

Astfel fiind, cum legea specială nu cuprinde dispoziții care să acorde Înaltei Curți competența soluționării prezentei contestații, iar legea generală nu-i acordă decât competența soluționării recursurilor în materia contenciosului administrativ, determinarea instanței învestită să soluționeze pricina în fond se face conform art. 10 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Textul de lege anterior citat prevede două criterii de stabilire a competenței, în speță fiind incident criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Biroului Electoral Central ce face obiectul contestației nu privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, astfel că nu se aplică criteriul valoric. Cum intimatul Biroul Electoral Central reprezintă o autoritate publică centrală, Înalta Curte a stabilit că revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel competența materială de soluționare a contestației.

Totodată, în privința competenței teritoriale de soluționare a contestației formulate s-a apreciat că fiecare contestator are o situație distinctă raportat la obiectul cererii, respectiv domicilii aflate în circumscripția teritorială a două curți de apel diferite, astfel încât, dată fiind competența teritorială exclusivă reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, s-a dispus disjungerea contestației formulate de contestatorul B. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024 și formarea unui dosar separat - dosarul nr. x/2024.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației formulate de contestatorul B.

Astfel cum s-a arătat în precedent, competența materială de soluționare a contestației formulate împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024 revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

În materia contenciosului administrativ, dispozițiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 reglementează o competență teritorială exclusivă a instanței de la domiciliul sau sediul reclamantului, iar în prezenta cauză domiciliul contestatorului B. este în comuna Clinceni, jud. Ilfov (copie C.I. fila x verso) aflată în circumscripția teritorială a Curții de Apel București.

De asemenea, contestatorul are calitatea de magistrat, respectiv judecător în cadrul Curții de Apel București, astfel încât pentru stabilirea instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze contestația formulată devin incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea."

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 127 alin, (1), art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1) C. proc. civ. și art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va declina competența de soluționare a contestației formulate de contestatorul B. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a contestației formulate de contestatorul B. împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 30H/19.04.2024, în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac, potrivit art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

Pronunțată astăzi, 23 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.