ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2278/2024

Ședința publică din data de 18 aprilie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 24.02.2023 pe rolul Tribunalului Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne:

- să se constate vătămarea drepturilor și intereselor legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017;

- obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea si actualizarea pensiei, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60, din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad;

- obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reținute din pensie rezultate din indexarea și actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60 din Legea nr. 223/2015, sume actualizate cu indicele de inflație, dacă este cazul și dobânda legală penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Reclamantul a invocat și excepția de neconstitutioualitate extrinsecă a dispozițiilor art. VII, pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituția României, care afectează O.U.G. nr. 59/2017 în ansamblul său.

Prin sentința nr. 186 din data de 20 aprilie 2023 Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Vrancea ca neîntemeiată, a admis excepția necompetenței material procesuale a sectiei a II-a civilă a Tribunalului Vrancea și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea sectiei I civilă (litigii de muncă și asigurări sociale) a Tribunalului Vrancea.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că obiectul acțiunii introductive de instanță privește dreptul la pensie al reclamantului, care solicită recalcularea și restituirea unor sume reținute din pensie ca urmare a intervenirii modificărilor legislative, astfel încât, deși reclamantul a invocat ca temei în drept al acțiunii sale dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, acțiunea nu este de competența instanțelor de contencios administrativ.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul secției I civilă a Tribunalului Vrancea, iar această instanță, prin sentința nr. 475 din data de 11 octombrie 2023, a admis excepția necompetenței material procesuale a Tribunalului Vrancea invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată având ca obiect "acțiune în constatare " formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că obiectul principal al acțiunii este reprezentat de solicitarea reclamantului de a se constata vătămarea produsă printr-o ordonanță a Guvernului, act normativ emis de o autoritate centrală, astfel încât competența materială revine curții de apel, prin aplicarea criteriului rangului autorității publice, iar în privința capetelor de cerere accesorii a avut în vedere dispozițiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

Prin sentința nr. 29 din data de 23 ianuarie 2024 Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., în favoarea Tribunalului Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflict negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că la stabilirea competenței materiale de soluționare a acțiunii reclamantului, care vizează repararea prejudiciului/restituirea sumelor reținute din pensie reprezentând indexările și actualizările aferente pensiei dacă nu interveneau modificările aduse Legii nr. 223/2015 prin art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, apreciate ca neconstituționale, trebuie avut criteriul valoric reglementat de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit urmare a declinărilor succesive, în raport cu hotărârile pronunțate și cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține următoarele:

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres de către reclamant în cuprinsul acțiunii, însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017.

Reclamantul este nemulțumit de împrejurarea că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, i s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, astfel cum era reglementat de dispozițiile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, considerându-se vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din ordonanța de urgență menționată, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Cererea de chemare în judecată privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Astfel, în raport cu scopul urmărit de către reclamant prin introducerea acțiunii și cu obiectul acesteia, constând în obligarea autorităților pârâte la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În cauză, acțiunea fiind întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autoritățiilor publice pârâte (Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne) față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în situația în care prevederile ordonanței de urgență vor fi declarate neconstituționale și obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială de soluționare revenind secției de contencios administrativ a curților de apel.

În consecință, în raport și cu dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Galați, domiciliul reclamantului aflându-se în circumscripția teritorială a acesteia.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 18 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.