ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2139/2024

Ședința publică din data de 11 aprilie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 4 iulie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, a solicitat -în principal- obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN), EVEROLIMUS (denumire comercială AFINTOR) și TEMOZOLAMID pentru indicația GLIOBLASTOM, iar în subsidiar obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Prin sentința nr. 117 din 20 septembrie 2022, Curtea de Apel Brașov:

- a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului A., invocată de pârâții Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România;

- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Ministerul Sănătății, invocată de acești pârâți prin întâmpinare;

- a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România;

- a respins excepția lipsei de obiect a acțiunii, a prematurității acțiunii și a lipsei plângerii prealabile, invocate de pârâtul Ministerul Sănătății;

- a admis excepția autorității de lucru judecat și în consecință:

- a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, față de autoritatea de lucru judecat provizorie a sentinței civile nr. 41/F/2022 din 15.03.2022 pronunțată de către Curtea de Apel Brașov.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și, în rejudecare pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului se arată, în esență, că prima instanță a admis în mod eronat excepția autorității de lucru judecat, întrucât între cele două cauze nu există identitate de obiect. Astfel, dosarul nr. x/2021 care s-a aflat pe rolul Curții de Apel Brașov a avut ca obiect obligarea pârâților la asigurarea către recurentul-reclamant din cauză, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a combinației de medicamente Bevacizumab (denumire comercială Avastin) și Everolimus (denumire comercială Afinitor), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel Brașov, în timp ce în prezenta cauză obiectul constă în obligarea pârâților la asigurarea către recurentul-reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a combinației Bevacizumab (denumire comercială Avastin), Everoslimus (denumire comercială Afinitor) și Temozolamid, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond.

Acest lucru se datorează evoluției bolii pacientului, astfel că medicul curant a prescris o nouă schemă de tratament formată din combinația de medicamente anterior menționată, care acționează sinergic.

Încercarea de "disociere" a obiectului celei de-a doua ordonanțe președințiale pentru a evoca excepția autorității de lucru judecat este inadmisibilă deoarece, din punct de vedere medical, cele două medicamente vor fi administrate împreună (în combinație) căci numai în acest mod vor avea un efect terapeutic.

4.1. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât Ministerul Sănătății a solicitat, în principal, admiterea excepției nulității recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar.

4.2. Intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare, solicitând în principal, admiterea excepției nulității recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, respectiv ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, pentru apărările dezvoltate la dosar.

4.3. Legal citați, intimații-pârâți Guvernul României și Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu au depus întâmpinări în dosarul de recurs.

II. Soluția instanței de recurs

II.1. În ceea ce privește excepția nulității recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Sănătății prin întâmpinarea depusă în cauză, Înalta Curte constată că este neîntemeiată și urmează să o respingă, întrucât, în raport cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) cu referire la art. 488 din C. proc. civ., argumentele invocate de recurentul-reclamant se pot circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 același Cod.

II.2. În ceea ce privește fondul recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100% a combinației medicamentelor Bevacizumab (denumire comercială Avastin), Everolimus (denumire comercială Afintor) și Temozolamid pentru indicația terapeutică Glioblastom; în subsidiar, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 4.09.2018.

Soluționând cauza, după respingerea excepțiilor lipsei calității procesuale active a reclamantului, lipsei calității procesuale pasive a pârâților A.N.M.D.M.R. și Ministerul Sănătății, inadmisibilității acțiunii, lipsei de obiect a acțiunii, a prematurității acțiunii și a lipsei plângerii prealabile, curtea de apel a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.

Prima instanță a constatat că prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov reclamantul din prezenta cauză a solicitat, în contradictoriu cu aceiași pârâți, obligarea la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentelor Bevacizumab (denumire comercială Avastin) și Everolimus (denumire comercială Afinitor) pentru indicația terapeutică Glioblastom; precum și obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Cererea de ordonanță președințială formulată în dosarul nr. x/2021 a fost soluționată în sensul admiterii cererii prin sentința civilă nr. 41/F/2022 din 15.03.2022, iar aceasta a intrat în autoritatea lucrului judecat provizorie (fiind atacată cu recurs la ÎCCJ și având termen de judecată la data de 18.10.2023).

Față de aspectele învederate, observând și obiectul prezentei cereri de judecată și, totodată, dispozițiile art. 430 alin. (1) și art. 431 din C. proc. civ., instanța de fond a constatat că identitatea de părți și cea de cauză față de dosarul soluționat prin sentința civilă nr. 41/F/2022 este neîndoielnică.

În ceea ce privește obiectul celor două cauze, judecătorul fondului a reținut că scopul urmărit este, practic, același: includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a unor medicamente; iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

A concluzionat judecătorul fondului că repunerea în discuție într-o nouă procedură judiciară a acelorași cereri și în contradictoriu cu aceleași părți sau cu succesorii lor ar însemna ignorarea efectelor juridice a sentinței civile nr. 41/F/2022 și menținerea pe termen nelimitat a unui conflict între părți și/sau între acestea și succesori, ceea ce ar afecta grav siguranța raporturilor juridice și încrederea în sistemul judiciar, astfel că, reținând și identitatea obiectului, a apreciat că excepția autorității de lucru judecat este întemeiată.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele invocate, instanța de control judiciar îl apreciază ca fiind fondat, în cauză fiind îndeplinite condițiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., respectiv greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 430 alin. (1) și art. 431 din C. proc. civ.

Astfel, prima instanță a admis în mod nelegal excepția autorității de lucru judecat, întrucât nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 430 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de cele dispuse în dosarul nr. x/2021, în prezent, soluționat definitiv prin decizia nr. 2668/12.05.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - SCAF, în sensul admiterii recursurilor declarate de pârâți.

Întrucât dispozițiile H.G. nr. 720/2008 fac referire atât la medicamente cât și la combinații distincte de medicamente care pot fi incluse în lista anterior menționată, Înalta Curte apreciază că în cauză nu se poate reține identitatea de obiect, având în vedere că în dosarul nr. x/2021 solicitarea privește includerea în listă a medicamentelor Bevacizumab (denumire comercială Avastin) și Everolimus (denumire comercială Afinitor) pentru indicația terapeutică Glioblastom, în timp ce în prezenta cauză solicitarea reclamantului privește includerea în listă a combinației de medicamente Bevacizumab (denumire comercială Avastin), Everolimus (denumire comercială Afintor) și Temozolamid pentru indicația terapeutică Glioblastom.

În aceste condiții, având în vedere că prima instanță, reținând în mod eronat îndeplinirea condiției privind identitatea de obiect, a admis în mod greșit excepția autorității de lucru judecat, fără a cerceta fondul cauzei, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și asigurarea tuturor garanțiilor procesuale, pe care judecata în primă instanță le conferă părților, instanța de control judiciar apreciază că se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Cât privește excepțiile invocate în dosarul de fond (lipsa calității procesuale active a reclamantului, lipsa calității procesuale pasive a pârâților A.N.M.D.M.R. și Ministerul Sănătății, inadmisibilitatea acțiunii, lipsa de obiect a acțiunii, prematuritatea acțiunii și lipsa plângerii prealabile) și soluționate prin sentința atacată, se constată că soluția asupra excepțiilor procesuale a dobândit putere de lucru judecat, prin nerecurare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul A., va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Admite recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 117 din data de 20 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 11 aprilie 2024.