ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 04 iunie 2024
Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 25 din data de 13.03.2024 pronunțată de Tribunalul Gorj în baza art. 342 și 346 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (5) din C. proc. pen. și art. 58 din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Gorj, invocată din oficiu.
În baza art. 47 raportat la art. 50 din Codul de procedură penală, s-a declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.
Pentru a se pronunța în acest sens, s-a reținut din analiza situației de fapt a speței așa cum a fost descrisă în rechizitoriu că locul de pe teritoriul României al săvârșirii infracțiunilor deduse judecății, conform dispozițiilor legale cuprinse în art. 41 alin. (1), (2), (5) din C. proc. pen. este reprezentat de Cabinetul medical "A." din comuna Dumbrăvița, județul Timiș, unde au avut loc pretinsele acte materiale de luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată și fals intelectual în formă continuată.
În această situație, s-a reținut că în speță urmărirea penală trebuia efectuată de organul de urmărire penală din circumscripția instanței competente să judece cauza, or în concret aceasta s-a efectuat cu nerespectarea ordinii de competență stabilite de dispozițiile legale anteprecizate, întrucât comuna Dumbrăvița, județul Timiș se află în raza de competență a Tribunalului Timiș, observându-se și dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., instanță căreia îi este acordată preferința legală potrivit ordinii de prioritate în stabilirea competenței teritoriale, fiind competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze cauza de față și a cărei sesizare este obligatorie.
S-a apreciat că aspectul relevat de către procuror în cuprinsul rechizitoriului, cât și în concluziile orale, în sensul că suspectul B. are domiciliul pe raza județului Gorj este irelevant și nu poate conduce la nesocotirea dispozițiilor legale cu privire la competența teritorială de judecare a infracțiunilor și persoanelor față de care s-a dispus trimiterea în judecată în prezenta cauză, atât timp cât activitatea infracțională a acestui suspect descrisă în actul de sesizare s-a desfășurat pe raza municipiului Craiova, jud. Dolj și față de acesta nu s-a dispus o soluție de trimitere în judecată, ci de renunțare la urmărirea penală.
Prin încheierea penală nr. 60 din data de 17.05.2024 pronunțată de Tribunalul Timiș în temeiul art. 346 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 242 din C. proc. pen., art. 47 alin. (3) din C. proc. pen., cu referire la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (4) teza finală din Codul de procedură penală judecătorul de cameră preliminară a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalui Timiș în soluționarea dosarului nr. x/2023
În baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen.. raportat la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (4) teza finală din C. proc. pen. s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
În conformitate cu art. 51 alin. (1) din Codul de procedură penală și alin. (2) din C. proc. pen. s-a constatat ivit un conflict negativ de competență și s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a se pronunța în acest sens, s-a reținut că presupusa activitate infracțională a inculpatului C. zis "D." ar fi fost săvârșită inclusiv pe raza teritorială a județului Gorj, inculpatul C. stabilind o înțelegere infracțională cu numitul B., care domiciliază, în fapt și în drept în Gorj, căruia i-ar fi transmis, prin intermediul aplicației E., xerocopii ale actelor de identitate ale mai multor persoane, printre care și inculpații F., G. și H., pentru ca, mai departe numitul B. să transmiteă fotocopiile numitei I., în final, fotocopiile ajungând în cabinetul inculpatei J., care, în schimbul unor sume de bani, ar fi emis adeverențe de vaccinare anti virusului Covid, în mod fals.
S-a arătat că procurorul de caz a mai reținut că inculpatul C. ar fi primit sumele de bani de la beneficiarii finali ai adeverințelor false, iar ulterior i le-ar fi transmis numitului K., pentru ca acesta din urmă să le remită, la rândul lui, numitului B., aceste din urmă două persoane întâlnindu-se cu numitul B. ar fi preluat sumele de ban ce ar fi ajuns la inculpata J..
S-a arătat și că procurorul de caz a apreciat că presupusele acțiuni ale inculpatului C. de transmitere a fotocopiilor beneficiarilor, de încheiere a unei presupuse înțelegi frauduloase cu numitul B., și de transmitere a sumelor de bani care ar fi reprezentant obiectul mitei, ar întruni elementele constitutive, printre altele, și ale complicității la infracțiunea de dare de mită.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat că presupusele acte de complicitate, respectiv, transmiterea fotocopiilor beneficiarilor, discutarea cu numitul B. și punerea la cale a presupuselor detalii pentru ca sumele de bani să ajungă la inculpata J., ar fi avut loc pe raza județului Gorj, acolo unde are domiciliul numitul B. și unde și locuiește în fapt, fără forme legale, acțiuni reținute expres ca reprezentând forme de presupusă complicitate la presupusa infracțiune de dare de mită.
Prin urmare, s-a considerat că județul Gorj este unul din locurile în care s-a desfășurat o parte din presupusa activitate infracțională a inculpatului C., iar din perspectiva art. 41 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., competența teritorială ar aparține Tribunalului Gorj.
S-a precizat că presupusa înțelegere pe care a încheiat-o inculpatul C. cu numitul B., presupusele discuții purtate între cei doi, transmiterea resurselor logistice în baza cărora s-ar fi emis presupusele adeverințe false, s-ar fi petrecut la locuința de facto a numitului B..
Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este suficient ca doar o parte din presupusele activități de complicitate să se deruleze pe teritoriul județului Gorj, pentru a atrage competența teritorială a Tribunalului Gorj.
S-a reținut că ceea ce particularizează această situație de fapt este faptul că atât Tribunalul Gorj, cât și Tribunalul Timiș sunt competente din punct de vedere teritorial și prin urmare când o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece și competența revine instanței mai întâi sesizate, în speță Tribunalul Gorj fiind prima instanță sesizată.
Tribunalul Timiș a împărtășit și opinia Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, care a arătat că a fost respectată ordinea competenței teritoriale și prin prisma numitului B., față de care, prin rechizitoriu, s-a pronunțat o soluție de renunțare la urmărirea penală, acesta fiind cercetat, la rândul său, și găsit vinovat, pentru că ar fi fost complice la infracțiunea de dare de mită. A menționat că procurorul de caz a reținut că numitul B. ar fi ținut legătura cu inculpatul C., dar și cu numita L., astfel că aceste presupuse acțiuni s-au derulat tot la locuința sa din județul Gorj. S-a mai arătat și că presupusele acțiuni de luare a sumelor de bani din Dolj și transferare a lor mai departe reprezintă doar o parte din conținutul presupuselor acțiuni care au circumstanțiat presupusa complicitate. S-a opinat că nu prezintă importanță împrejurarea că față de numitul B. s-a pronunțat, prin rechizitoriu, o soluție de renunțare la urmărirea penală, câtă vreme, la momentul efectuării urmăririi penale și a cercetărilor ordinea prevăzută de art. 41 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost respectată și din perspectiva numitului B..
Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Timiș a considerat că presupusele acțiuni de complicitate la dare de mită au fost interdependente cu presupusa activitate de luare de mită, pentru care este cercetată inculpata J. și că specificitatea acestor două infracțiuni interdependente (atunci când se materializează și infracțiunea de luare de mită), are influență și asupra competenței teritoriale. Prin urmare, dacă o parte din presupusa activitate de complicitate s-a derulat în cirscumscripția unei instanței, și aceasta va fi competentă din punct de vedere teritorial.
Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Timiș, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură penală, când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.
Potrivit art. 51 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.
Prioritar, Înalta Curte menționează că, în cauză, conflictul negativ de competență poartă asupra sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, prin care au fost trimiși în judecată inculpații A., C., F., G. și H., după cum urmează:
- A. pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (opt acte materiale), fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 325 din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (opt acte materiale) și fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (opt acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 din C. pen.
- C. pentru săvârșirii infracțiunilor de complicitate la dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (opt acte materiale), instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (opt acte materiale), instigare la fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (opt acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 din C. pen.
- F. pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen., instigare la fals informatic, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 din C. pen., instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 321 din C. pen., cu aplicarea art. 38 din C. pen.
- G. pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen., instigare la fals informatic, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 din C. pen., instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 321 din C. pen., cu aplicarea art. 38 din C. pen.
- H. pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen., instigare la fals informatic, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 din C. pen., instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 321 din C. pen., cu aplicarea art. 38 din C. pen.
În cauză, se constată că, în sarcina inculpatei A. s-a reținut că în perioada septembrie- octombrie 2021, în calitate de medic în cadrul Cabinetului medical "A." din comuna Dumbrăvița, județul Timiș, în contextul unei epidemii a virusului COVID 19, profitând de impunerea de către autoritățile publice a unor restricții de circulație a persoanelor atât în interiorul țării, cât și în străinătate, condiționate de deținerea unui certificat ce atesta vaccinarea obligatorie cu doze de vaccin anti COVID 19, în baza unei înțelegeri infracționale cu suspecta M., de profesie asistent medical la un alt cabinet medical, care la rândul său a stabilit o înțelegere infracțională cu suspecta N., de profesie cosmeticiană, prin intermediul celor două suspecte sus-menționate, care la rândul lor au apelat la alți intermediari, respectiv suspectul B. și inculpatul C., ultimul aflat pe teritoriul Italiei, a pretins și primit de la mai mulți cetățeni români ce locuiau în Italia, respectiv numiții F., G., O., P., H., Q., R. și S., diverse sume de bani, primind personal de la suspecta M., în interiorul cabinetului sus-menționat, în două rânduri, câte 100 de RON pentru fiecare persoană vaccinată, în total 800 de RON, restul sumelor de bani până la suma de 8650 de RON, respectiv echivalentul în RON a unor sume cuprinse între 150 și 200 de euro pretinse și primite de către inculpatul C. de la fiecare beneficiar al adeverințelor de vaccinare, fiind însușite de către suspectele sus-menționate, pentru ca inculpata A. să-și încalce atribuțiile de serviciu și să elibereze în fals adeverințe de vaccinare, în care a atestat în mod necorespunzător adevărului faptul că respectivelor persoane le-au fost administrate dozele de vaccin, introducând personal în sistemul informatic datele corespunzătoare respectivelor persoane, deși acestea nu se aflau în cabinetul medical, după cum urmează:
- la data de 28.09.2021, în baza rezoluției infracționale sus-menționate, inculpata A. a introdus cu intenție, fără drept, în sistemul informatic datele de identitate ale inculpatului H., eliberând și adeverința de vaccinare în care se atesta în mod necorespunzător adevărului că acestei persoane i s-ar fi administrat doza de vaccin anti COVID 19, deși această persoană nu se afla pe teritoriul României, primind cu titlu de mită suma de 100 de RON de la persoana sus-menționată, prin intermediul suspectei M.;
- la data de 05.10.2021, în baza rezoluției infracționale sus-menționate, inculpata A. a introdus cu intenție, fără drept, în sistemul informatic datele de identitate ale suspecților F., O. și P., eliberând și adeverințe de vaccinare în care se atesta în mod necorespunzător adevărului că acestor persoane li s-ar fi administrat dozele de vaccin anti COVID 19, deși aceste persoane nu se aflau pe teritoriul României, primind cu titlu de mită câte 100 de RON pentru fiecare persoană ale cărei date erau introduse în sistemul informatic, prin intermediul suspectei M.;
- la data de 12.10.2021, inculpata A. a introdus cu intenție, fără drept, în sistemul informatic datele de identitate ale suspecților Q., G., R. și S., eliberând și adeverințe de vaccinare în care se atesta în mod necorespunzător adevărului că acestor persoane li s-ar fi administrat dozele de vaccin anti COVID 19, deși aceste persoane nu se aflau pe teritoriul României, primind cu titlu de mită câte 100 de RON pentru fiecare persoană ale cărei date erau introduse în sistemul informatic, prin intermediul suspectei M..
În ceea ce-l privește pe inculpatul C., s-a reținut că în perioada septembrie- octombrie 2021, aflându-se pe teritoriul Italiei, în contextul epidemiei COVID 19, profitând de impunerea de către autoritățile publice a unor restricții de circulație a persoanelor, atât în interiorul țării, cât și în străinătate, condiționate de deținerea unui certificat ce atesta vaccinarea obligatorie cu doze de vaccin anti COVID 19, a ajutat mai mulți cetățeni români, care locuiau în perioada respectivă pe teritoriul Italiei, să obțină în fals certificate de vaccinare anti COVID 19, aducându-le la cunoștință faptul că există posibilitatea obținerii acestor certificate la cabinete medicale de pe teritoriul României contra unor sume cuprinse între 150 și 200 de euro, remise cu titlu de mită, fără administrarea dozelor de vaccin; a stabilit o înțelegere infracțională cu suspectul B., cetățean român care domiciliază pe raza județului Gorj, în baza căreia, în perioada respectivă, a transmis acestuia din urmă, în format electronic, prin rețeaua E., xerocopii ale actelor de identitate aparținând inculpaților F., G., H. și R., precum și suspecților O., P., Q. și S., primind de la beneficiarii ulteriori ai adeverințelor de vaccinare echivalentul în euro al sumei totale de 8650 de RON, sumă pe care a transferat-o martorului K., cumnatul său, instruindu-l pe acesta să o remită numitului B., cei doi întâlnindu-se în două rânduri pe raza municipiului Craiova, județul Dolj, primul remițând celui de-al doilea suma de bani; suspectul B. a identificat potrivit înțelegerii, un cabinet medical din județul Timiș, respectiv Cabinetul medical "A.", unde se puteau emite asemenea adeverințe în schimbul unor sume de bani, remise cu titlu de mită, realizând o înțelegere de natură infracțională cu suspecta L., o cunoștință mai veche din județul Timiș, în baza căreia a transmis sumele de bani numitei L. prin virament bancar efectuat prin T. și S.C U. S.R.L, societate comercială care furnizează servicii financiare în cadrul V. S.A; mai departe, a transmis în format electronic prin rețeaua E. suspectei L., copii ale actelor de identitate ale persoanelor care solicitau adeverințe de vaccinare pentru a fi transmise cadrului medical în vederea întocmirii și eliberării adeverințelor; în continuare, suspecta L. a stabilit o înțelegere infracțională cu suspecta N., de profesie cosmeticiană în municipiul Timișoara, județul Timiș, remițându-i acesteia sumele de bani, precum și copiile actelor de identitate, în format electronic; aceasta, la rândul său, după ce a reținut pentru sine, suma totală de 1500 de RON, între 50 și 150 de RON pentru fiecare beneficiar al adeverințelor de vaccinare, a remis sumele de bani și xerocopiile actelor de identitate suspectei M., de profesie asistent medical la un cabinet de pe raza județului Timiș, aceasta reținând pentru sine suma totală de 2800 de RON, aproximativ 350 de RON pentru fiecare beneficiar al adeverințelor de vaccinare, remițând inculpatei A., medic în cadrul cabinetului medical sus-menționat, cu titlu de mită, câte 100 de RON pentru fiecare beneficiar al adeverințelor de vaccinare, în total 800 de RON.
Procedând astfel, inculpatul C. a instigat-o pe inculpata A., medic în cadrul Cabinetului medical "A." să-și încalce atribuțiile de serviciu, să nu administreze dozele de vaccin anti COVID suspecților sus-menționați și să introducă în fals, în format electronic, datele persoanelor respective ca fiind persoane vaccinate, rezultând date nereale și să emită în fals adeverințe de vaccinare pentru: H. în data de 28.09.2021, F., O. și P. în data de 05.10.2021, Q., R., G. și S. în data de 12.10.2021.
Cu privire la inculpatul F. s-a reținut că la începutul lunii octombrie 2021, aflându-se în străinătate, pe teritoriul Italiei, a remis cu titlul de mită, prin intermediul inculpatului C., zis "D.", echivalentul în RON al unei sume cuprinse între 150 și 200 de euro, dintre care suma de 100 de RON era remisă prin alți intermediari inculpatei A., titulara Cabinetului medical "A." din județul Timiș, pentru ca aceasta să-și încalce atribuțiile de serviciu și să nu-i administreze doza de vaccin anti COVID, instigând-o astfel să-și încalce atribuțiile de serviciu, să introducă în mod eronat în evidența informatizată datele sale personale ca fiind persoană vaccinată și să emită în fals la data de 05.10.2021 o adeverință de vaccinare prin care se atesta în mod necorespunzător adevărului că inculpatului F. i-ar fi fost administrată doza de vaccin anti COVID 19, câtă vreme respectivul inculpat nu s-a aflat în incinta cabinetului medical în momentul emiterii adeverinței.
Referitor la inculpata G. s-a reținut că la începutul lunii octombrie 2021, aflându-se în străinătate, pe teritoriul Italiei, a remis cu titlul de mită, prin intermediul inculpatului C., zis "D.", echivalentul în RON al unei sume cuprinse între 150 și 200 de euro, dintre care suma de 100 de RON era remisă prin alți intermediari inculpatei A., titulara Cabinetului medical "A." din județul Timiș, pentru ca aceasta să-și încalce atribuțiile de serviciu și să nu-i administreze doza de vaccin anti COVID, instigând-o astfel să-și încalce atribuțiile de serviciu, să introducă în mod eronat în evidența informatizată datele sale personale ca fiind persoană vaccinată și să emită în fals la data de 12.10.2021 o adeverință de vaccinare prin care se atesta în mod necorespunzător adevărului că inculpatei G. i-ar fi fost administrată doza de vaccin anti COVID 19, câtă vreme respectiva inculpată nu s-a aflat în incinta cabinetului medical în momentul emiterii adeverinței.
În sarcina inculpatului H. s-a reținut că la începutul lunii septembrie 2021, aflându-se în străinătate, pe teritoriul Italiei, a remis cu titlul de mită, prin intermediul inculpatului C., zis "D.", echivalentul în RON al unei sume cuprinse între 150 și 200 de euro, dintre care suma de 100 de RON era remisă prin alți intermediari inculpatei A., titulara Cabinetului medical "A." din județul Timiș, pentru ca aceasta să-și încalce atribuțiile de serviciu și să nu-i administreze doza de vaccin anti COVID, instigând-o astfel să-și încalce atribuțiile de serviciu, să introducă în mod eronat în evidența informatizată datele sale personale ca fiind persoană vaccinată și să emită în fals la data de 28.09.2021 o adeverință de vaccinare prin care se atestă în mod necorespunzător adevărului că inculpatului H. i-ar fi fost administrată doza de vaccin anti COVID 19, câtă vreme respectivul inculpat nu s-a aflat în incinta cabinetului medical în momentul emiterii adeverinței.
Potrivit art. 36 alin. (1) din Codul de procedură penală "Tribunalul judecă în primă instanță:
a) infracțiunile prevăzute de C. pen. la art. 188, 189, 210, 211, 254, 263, 282, 289-294, 303, 304, 306, 307, 309, 345, 346, 354 și 360-367;
b) infracțiunile săvârșite cu intenție, care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;
c) infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau Direcția Națională Anticorupție, dacă nu sunt date prin lege în competența altor instanțe ierarhic superioare;
d) alte infracțiuni date prin lege în competența sa."
De asemenea, conform art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. "Competența după teritoriu este determinată, în ordine, de:
a) locul săvârșirii infracțiunii;
b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;
c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta;
d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate."
Analizând situația de fapt astfel cum a fost descrisă de procuror prin rechizitoriu, Înalta Curte constată că locul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată și fals intelectual în formă continuată, precum și dare de mită, pentru care inculpații au fost trimiși în judecată în calitate de autor sau complice, este reprezentat de Cabinetul medical A. care este situat în comuna Dumbrăvița, județul Timiș, acesta fiind locul unde s-au comis infracțiunile reținute în sarcina inculpaților și unde s-a produs urmarea socialmente periculoasă.
Înalta Curte observă că toate celelalte activități premergătoare, respectiv înțelegerea infracțională dintre inculpații C. și B. și transmiterea către acesta a copiilor actelor de identitate și a sumei de bani, înțelegerea infracțională dintre inculpatul B. cu suspecta L. și transmiterea către aceasta a copiilor actelor de identitate și a sumei de bani, înțelegerea infracțională dintre suspectele L. și N. și transmiterea către acesta a copiilor actelor de identitate și a sumei de bani, înțelegerea infracțională dintre suspectele N. și M. și transmiterea către aceasta din urmă a copiilor actelor de identitate și a sumei de bani pentru ca aceasta să i le înmâneze inculpatei A. au fost săvârșite prin intermediul aplicației E. și prin virament bancar, neputând fi elemente determinante în stabilirea competenței instanței de soluționare a cauzei.
Așadar, Înalta Curte reține că atât presupusele infracțiuni de luare de mită, cât și cea de dare de mită s-au comis la Cabinetul medical A., la momentul la care, în schimbul sumei de bani oferite de inculpații F., G. și H. prin intermediul complicilor C. și B., inculpata A., încălcându-și aribuțiile de serviciu, a eliberat acestora în fals adeverințe de vaccinare. La fel este situația și în ce privește presupusele infracțiuni de fals informatic și cea de fals intelectual, acestea fiind săvârșite la același cabinet medical, în momentul în care inculpata A. a atestat în mod necorespunzător adevărului faptul că respectivelor persoane le-au fost administrate dozele de vaccin, introducând personal în sistemul informatic datele corespunzătoare respectivelor persoane, deși acestea nu se aflau în cabinetul medical.
În concluzie, din perspectiva art. 41 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în speță, activitatea infracțională a inculpaților a fost comisă la cabinetul medical al inculpatei A. și tot în acest loc s-a produs urmarea imediată, cabinet medical care este situat în comuna Dumbrăvița, județul Timiș, celelalte activități premergătoare fiind săvârșite prin intermediul aplicației E. și prin virament bancar, aspecte care conduc la concluzia că instanța competentă de a soluționa cauza revine, în această situație, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Timiș.
Potrivit art. 41 alin. (5), teza finală, din C. proc. pen. ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini; textul reglementează indirect posibilitatea ca efectuarea urmăririi penale să nu se facă în acord cu criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) lit. a)-d) din C. proc. pen., aspect de noutate raportat la C. proc. pen. anterior însă același text obligă procurorul să sesizeze instanța competentă potrivit ordinii legale; or, în speță, ordinea legală impunea sesizarea instanței de la locul săvârșirii infracțiunilor.
Prin urmare, Înalta Curte având în vedere dispozițiile art. 36 alin. (1) din C. proc. pen.. raportat la cele ale art. 41 din C. proc. pen. constată că, în speță, competența de a soluționa cauza privind pe inculpații H., F., C., A. și G. din punct de vedere material și teritorial aparține în primă instanță Tribunalului Timiș.
Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații H., F., C., A. și G. în favoarea Tribunalului Timiș, instanță căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 360 RON, pentru pentru inculpații H., F., C. și G., va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații H., F., C., A. și G. în favoarea Tribunalului Timiș, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații H., F., C. și G., în cuantum de câte 360 RON, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 iunie 2024.