ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 680/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 680/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 04 februarie 2021
Asupra plângerii de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 18.12.2020 sub nr. x/2020/a1.1 petentul A. a formulat contestație la tergiversarea procesului, vizând dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel București.
Prin încheierea din data de 19 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020.1, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat, ca netimbrată, contestația privind tergiversarea procesului formulată de petentul A..
Pentru a dispune astfel, Înalta Curte a reținut că petentul nu a îndeplinit obligația stabilită conform dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, obligație comunicată petentului la 6.01.2021, conform dovezii de înmânare aflate la dosar.
Împotriva încheierii din 19 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 21.01.2021, petentul A. a formulat plângerea prevăzută de dispozițiile art. 524 alin. (5) C. proc. civ., aceasta fiind înregistrată sub nr. x/2020/a1.1.1.
În motivarea plângerii, petentul a prezentat și a detaliat aspecte de fapt și de drept privind istoricul diverselor litigii (civile și penale) la care acesta a luat parte.
Examinând încheierea atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că prezenta plângere este neîntemeiată.
Potrivit art. 522 C. proc. civ.: " (1) Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată.
(2) Contestația menționată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:
când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
când instanța a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia sa îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege;
când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanței, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informații rezultate din evidențele ei și care erau necesare soluționării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege;
când instanța și-a nesocotit obligația de a soluționa cauza într-un termen optim și previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluționării cauzei, deși timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului."
Articolele 522-526 din C. proc. civ., reunite sub Titlul IV, purtând denumirea "Contestație privind tergiversarea procesului", reglementează un mijloc procesual pus la dispoziția părților și a procurorului care participă la dezbateri, în cazul încălcării dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, pentru luarea măsurilor legale de înlăturare a acestei situații.
Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța învestită cu soluționarea contestației la tergiversare a reținut că se impune anularea acesteia, față de faptul că, deși a fost adusă la cunoștința petentului obligația de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de RON, până la termenul stabilit petentul nu a îndeplinit obligația comunicată, la dosar neregăsindu-se o dovadă în acest sens.
Totodată, se reține și faptul că în cuprinsul plângerii formulate nu a fost invocată niciuna dintre situațiile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 522 alin. (2) din C. proc. civ. și nici nu a fost formulat vreun motiv de nelegalitate a încheierii din 19 ianuarie 2021, cu referire punctuală la una din aceste situații.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 525 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge plângerea petentului A. formulată împotriva încheierii din 19 ianuarie 2021 .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge plângerea formulată de petentul A. împotriva încheierii din data de 19 ianuarie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 04 februarie 2021.