ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 896/2024

Ședința publică din data de 15 februarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea – secția a II a civilă și de contencios administrativ și Fiscal sub nr. x/2023, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne solicitând instanței ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să se dispună următoarele:

În motivare, reclamanta a susținut că prevederile prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017 sunt neconstituționale raportat la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și art. 79 alin. (1) din Constituție, ordonanța fiind neconstituțională în ansamblul său. Reclamanta a susținut că drepturile sale au fost vătămate prin acest act normativ și, totodată, a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu privire la analizarea neconstituționalității acestor prevederi.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

2.1. Hotărârea Tribunalului Vrancea – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 314 din 12 iunie 2023, pronunțată de Tribunalul Vrancea – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I a Tribunalului Vrancea – secția litigii de muncă și asigurări sociale.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a constatat că, prin cererea formulată, reclamantul nu a dedus judecății un raport de drept administrativ și, deși a solicitat acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile produse prin ordonanța contestată, acest fapt prin el însuși nu poate atrage jurisdicția de drept comun a instanțelor de contencios administrativ, cererea fiind de competența completelor specializate în conflicte de muncă și asigurări sociale.

2.2. Hotărârea Tribunalului Vrancea – secția I Civilă

Prin sentința nr. 513 din data de 25 octombrie 2023, Tribunalul Vrancea – secția I Civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați – secția de contencios administrativ și fiscal.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 9 și 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 123 alin. (1) din C. proc. civ.

2.3 Hotărârea Curții de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 287 din data de 27 noiembrie 2023, Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea – secția I Civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că demersul judiciar al reclamantei urmărește recunoașterea și recalcularea drepturilor la pensie, raportat la dispozițiile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel că litigiul se circumscrie jurisdicției asigurărilor sociale în sensul dispozițiilor art. 100 din Legea nr. 223/2015, conform cărora "jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale și curți de apel.".

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați – secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse judecății și a dispozițiilor legale aplicabile.

Înalta Curte reține, cu titlu preliminar, că raportul juridic litigios nu vizează dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuție aspecte privind stabilirea unui atare drept sau neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligații de achitare a pensiei.

Ceea ce a solicitat reclamanta prin cererea introductivă este, în esență, constatarea vătămării dreptului său la pensie prin aplicarea în mod nelegal a modificărilor legislative indicate, a căror neconstituționalitate a invocat-o, precum și acordarea sumelor cu titlu de prejudiciu cauzat de aplicarea acestor prevederi legale.

Așadar, natura pretențiilor reclamantei este cea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o ordonanță a Guvernului apreciată neconstituțională, ținând cont de faptul că însuși temeiul acțiunii este reprezentat de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004. Altfel spus, acțiunea reclamantei are ca scop atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritatea publică responsabilă pentru cauzarea acestuia.

Înalta Curte constată că reperele cadrului procesual obiectiv al cauzei pendinte sunt cele ale acțiunii în contencios administrativ reglementate de dispozițiile art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. (5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

Învestită fiind cu analiza constituționalității prevederilor legale citate supra, Curtea Constituțională a României a stabilit cu valoare de principiu, prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, că art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă expresia prevederilor art. 126 alin. (6) din Constituție și că prin aceste două texte legiuitorul a optat pentru încadrarea acțiunilor persoanelor vătămate prin ordonanțe ale Guvernului declarate neconstituționale în mecanismul acțiunilor în contencios administrativ, pornind de la premisa că fundamentul obligației de reparare a vătămării constă în însăși adoptarea ordonanțelor neconstituționale.

În opinia instanței de contencios constituțional, atât timp cât acțiunea reclamantului are ca scop înlăturarea efectelor ordonanței Guvernului care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim, vătămându-l, acesta are deschisă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, față de natura dreptului pretins și de scopul urmărit prin exercitarea acțiunii în justiție, demersul reclamantei are ca scop înlăturarea efectelor O.U.G. nr. 59/2017 care se produc direct asupra dreptului legitim al acesteia la pensie și sunt apreciate de către reclamantă vătămătoare, fiind incidentă procedura specială reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004 care prevede sesizarea CCR în vederea efectuării controlului de constituționalitate al actului Guvernului, sesizare ce a fost formulată în cauză.

Prin urmare, acțiunea reclamantei intră în competența instanței de contencios administrativ, față de prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar în ceea ce privește instanța de contencios administrativ competentă se reține incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) și (3) din aceeași lege.

Cererea reclamantei prin care se solicită restituirea contribuțiilor reținute în baza ordonanței de Guvern criticate pentru neconstituționalitate, precum și dobânda legală penalizatoare și actualizarea sumelor solicitate cu rata inflației reprezintă o cerere de acordare a unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin dispozițiile O.U.G. nr. 59/2017, în executarea cărora Casa de Pensii a emis decizii de pensionare în care a utilizat plafonarea introdusă prin noul act normativ.

Față de temeiul acțiunii introductive, subsumat prevederilor art. 9 alin. (1) și (5) - teza I din legea nr. 554/2004, fiind vorba despre despăgubiri solicitate ca urmare a aplicării unei ordonanțe de urgență emise de Guvern, Înalta Curte urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, chiar dacă emitentul ordonanței de urgență nu figurează, ca pârât, în cererea de chemare în judecată.

Aceasta întrucât stabilirea competenței de soluționare a cauzei este prioritară stabilirii cadrului procesual, fiind un aspect ce nu poate fi pus în discuția părților decât de instanța competentă material și teritorial în soluționarea litigiului.

În consecință, raportat și la dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că este competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță Curtea de Apel Galați, în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul reclamanta.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei privind pe pe A., în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., în favoarea Curții de Apel Galați – secția de contencios administrativ și fiscal. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe A., în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., în favoarea Curții de Apel Galați – secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 15 februarie 2024.