ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.12.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6094/2023

HOTĂRÂRE
14.12.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6094/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 14 decembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 20.02.2023 sub nr. x/2023, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând ca, prin hotărâre judecătorească:

- să se constate că, prin dispozițiile art. 7 din O.U.G. nr. 59/2017, drepturile și interesele sale legitime au fost vătămate în sensul că nu au putut fi actualizate drepturile de pensie, în raport de care se invocă excepția de neconstitutionalitate extrinsecă a dispozițiilor art. 7, pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție, care afectează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său, apreciind că dispozițiile actelor normative criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ și art. 147 alin. (4) privind deciziile Curții Constituționale.

- să fie obligată pârâta Casa Sectorială de Pensii a MAI să-i plătească sumele care ar fi rezultat din indexarea și actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, sume actualizate cu indicele de inflație, precum si plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

- să fie obligat pârâtul Guvernul României să asigure fonduri pentru plata sumelor care ar fi rezultat ca urmare a indexării și actualizării pensiei, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad.

2.1. Hotărârea Tribunalului Giurgiu – secția civilă

Prin sentința civilă nr. 213/2023/CAF din 12 mai 2023, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că obiectul acțiunii îl reprezintă acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin acțiune fiind invocată și excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi. Astfel, față de dispozițiile art. 9 și 10 din Legea nr. 554/2004, este competentă să soluționeze cauza curtea de apel.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 1239 din data de 14 septembrie 2023, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu – secția civilă.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că, în speță, reclamanta urmărește asigurarea deplină a dreptului său la pensie, astfel că litigiul vizează atribuții ale Casei Sectoriale de Pensii a MAI referitor la pensie, litigiu în cadrul căruia a fost invocată și o excepție de neconstituționalitate, astfel că aparține tribunalului competența de soluționare a cauzei.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

În speță, acțiunea introductivă întemeiată pe art. 7 alin. (5) și art. 9 alin. (1), alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 554/2004 vizează solicitarea reclamantei de a se constata vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, precum și asigurarea fondurilor, respectiv restituirea sumelor reținute din pensie, rezultate din indexarea și actualizarea pensiei raportat la art. 38 din Legea 153/2017 și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, sume actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse judecății și a criteriului de determinare a competenței aplicabil cauzei, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că raportul juridic litigios nu vizează dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuție aspecte privind stabilirea unui atare drept sau neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligații de achitare a pensiei.

Ceea ce a solicitat reclamanta prin cererea introductivă este, așa cum s-a precizat, acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, indicat în mod expres în cuprinsul acțiunii, însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017. Cu alte cuvinte, este nemulțumită de faptul că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărei beneficiară este, astfel cum era reglementat de art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, considerându-se vătămat de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.

Totodată, în vederea recuperării prejudiciului suferit, a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Așadar, Înalta Curte reține că reperele cadrului procesual obiectiv al cauzei pendinte sunt cele ale acțiunii în contencios administrativ reglementate de art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. (5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală sau locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

Reclamanta, socotindu-se vătămată în drepturile și interesele sale legitime, a solicitat obligarea autorităților la repararea prejudiciului, astfel că, acțiunea fiind întemeiată pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autoritățiilor publice pârâte (Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne) față de care s-a solicitat acordarea de despăgubiri în situația în care prevederile ordonanței de urgență vor fi declarate neconstituționale, competența materială de soluționare a cauzei revenind, prin urmare, secției de contencios administrativ a curții de apel.

În concluzie, raportat la scopul urmărit de reclamantă prin introducerea acțiunii de față pe rolul instanței de contencios administrativ, respectiv la obiectul concret al acțiunii ce constă în obligarea autorității pârâte, autoritate publică centrală, la plata de despăgubiri, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul reclamanta.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâții Guvernul României, Casa de Pensii Sectorială a MAI în favoarea Curții de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâții Guvernul României, Casa de Pensii Sectorială a MAI în favoarea Curții de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 14 decembrie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-10-31
0,99
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4934/2023
Ședința publică din data de 31 octombrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul
ÎCCJ 2024-02-14
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 854/2024
Ședința publică din data de 14 februarie 2024 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Giurgiu, secția civi
ÎCCJ 2023-11-14
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5294/2023
Ședința publică din data de 14 noiembrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea promovată și înregistrată la data de 23.02.2023,
ÎCCJ 2024-03-07
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1340/2024
Ședința publică din data de 7 martie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate 1.1. Prin cererea înregistrat
ÎCCJ 2024-09-19
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1556/2024
Ședința publică din data de 19 septembrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 20 februarie 2
Sursă