ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4934/2023

Ședința publică din data de 31 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii deduse judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secția civilă, la data de 20.02.2023 sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, ca prin hotărârea ce va pronunța:

- să se constate că prin dispozițiile art. 7 din O.U.G. nr. 59/2017 drepturile și interesele sale legitime au fost vătămate in sensul că nu au putut fi actualizate drepturile de pensie, în raport de care se invocă excepția de neconstitutionalitate extrinsecă a disp. art. 7, pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție, care afectează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său, apreciind că dispozițiile actelor normative criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ, și art. 147 alin. (4) privind deciziile Curții Constituționale.

- sa fie obligată pârâta Casa Sectorială de Pensii a MAI sa-i plătească sumele care ar fi rezultat din indexarea si actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60, din Legea 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017, si H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, sume actualizate cu indicele de inflație, precum si plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

- sa fie obligat pârâtul Guvernul României să asigure fonduri pentru plata sumelor care ar fi rezultat ca urmare a indexării si actualizării pensiei, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60, din Legea 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017, si H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

2.1. Prin sentința civilă nr. 211 din 12 mai 2023, Tribunalului Giurgiu, secția civilă a admis excepția de necompetență materială și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Giurgiu a reținut că, în raport de temeiul cererii de chemare în judecată, respectiv art. 9 din Legea nr. 554/2004, de calitatea pârâților de autorități publice centrale și de prevederile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel București este competentă să soluționeze cauza dedusă judecății.

2.2. Prin sentința nr. 1238 din 14 septembrie 2023, Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă, a constatat ivit conflict negativ de competență materială și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării acestuia.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel București a reținut, în esență, că nu îi aparține competența materială procesuală de soluționare a acțiunii întemeiate pe prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004 întrucât obiectul acțiunii nu este reprezentat de anularea/contestarea unui act administrativ propriu - zis sau asimilat emis de o autoritate publică centrală, ci plata unor despăgubiri.

În speță reclamantul urmărește asigurarea deplină a dreptului său la pensie, litigiul vizează atribuții ale Casei Sectoriale de Pensii a ministerului Afacerilor Interne referitor la pensie, litigiu în cadrul căruia a fost invocată și o excepție de neconstituționalitate.

Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Bacău, secția a II-a, de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

În speță, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care o consideră neconstituțională, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Prin urmare, în raport de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ, Înalta Curtea constată că, în cauză, este determinant criteriul rangului central al autorităților pârâte față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în situația în care prevederile ordonanței de urgență vor fi declarate neconstituționale.

În consecință, în raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este curtea de apel în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul reclamantului.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu intimații Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a MAI, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 31 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.