ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 225/2024

Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. 1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vrancea – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2023, declinată ulterior în favoarea secției I civile din cadrul aceluiași tribunal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând: să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime în sensul actualizării pensiei prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017; 2.obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fondurile pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiei; obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a MAI să restituie sumele reținute din pensie din indexarea și actualizarea pensiei de la data deschiderii drepturilor de pensie, sume actualizate cu indicele de inflație și a dobânzii legale penalizatoare.

2.1. Prin sentința civilă nr. 459 din 11 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Vrancea - sectia I civilă a admis excepția necompetenței materiale procesuale și a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a constatat că reclamantul, fost angajat al MAI, actualmente pensionar, a solicitat să se constate vătămarea drepturilor sale prin intrarea în vigoare a art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, care au blocat indexarea pensiei sale.

Cererea de chemare în judecată a formulat-o în contradictoriu, în principal cu Guvernul României, emitentul acestui act normativ și principalul organ al statului care ar putea asigura fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiei, precum și în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, față de care a solicitat recalcularea cuantumului pensiei sale fără a lua în considerare dispozițiile art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.

Totodată, reclamantul a solicitat și sesizarea Curții Constituționale pentru a se analiza, din punct de vedere al constituționalității, dispozițiile art. VII din O.U.G. nr. 59/2017.

Astfel, tribunalul a reținut, ca fiind aplicabile în cauză următoarele dispoziții legale: art. 9 din Legea 554/2004, art. 10 alin. (1) din Legea 544/2004 și art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., reținând că, în atare situație, având în vedere că reclamantul a dedus judecății trei capete de cerere, iar primul capăt de cerere are ca obiect constatare vătămării intereselor sale prin intrarea în vigoare a art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, act administrativ emis de autoritățile publice centrale, capăt de cerere formulat în contradictoriu cu autoritatea publică centrală, Guvernul Românei, instanța competentă este Curtea de Apel, secția de contencios administrativ și fiscal, în raport cu dispozițiile art. 9 și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Pentru al doilea și al treilea capăt de cerere, accesorii, care au ca obiect recalcularea pensiei și restituirea diferențelor rezultate – litigiu de muncă, este competentă tot Curtea de Apel – secția de contencios administrativ și fiscal, având în vedere că accesoriul urmează situația principalului.

Astfel, având în vedere și dispozițiile art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., respectiv imposibilitatea ca cele trei capete de cerere să fie disjunse, tribunalul a reținut că în cauză s-a produs o prorogare legală de competență în favoarea Curții de Apel, instanță competentă în raport cu primul capăt de cerere.

De asemenea, a reținut că reclamantul domiciliază în jud. Vrancea, astfel că instanța competentă să judece prezenta cauză este Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

2.2. Prin sentința civilă nr. 324 din data de 12 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Guvernul României, în favoarea Tribunalului Vrancea, secția I civilă, sens în care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția C.A.F. pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În considerentele acestei sentințe a reținut că obiectul acțiunii îl reprezintă drepturi de asigurări sociale provenite din pensia militară de stat a reclamantului, acesta contestând, în fapt, neindexarea și neactualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017 ca urmare a intervenirii modificării dispozițiilor art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care le apreciază ca fiind neconstituționale, iar nu calea reglementată la art. 9 din Legea nr. 554/2004, la instanța de contencios administrativ.

Potrivit art. 153 si 154 din Legea nr. 263/2010: "Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:

a) modul de calcul și de depunere a contribuției de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială;

b) modul de stabilire a dobânzilor și penalităților de întârziere, în cazul contractului de asigurare socială;

c) înregistrarea și evidența contribuției de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială;

d) hotărârile Comisiei Centrale de Contestații privind deciziile de pensii;

e) deciziile comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă; (...)

g) deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii;

h) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenție încheiate în baza prezentei legi; (...)

k) deciziile de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale;

l) alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi.

Art. 154 - (1) Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul."

Astfel, în materia litigiilor care au ca obiect drepturi/despăgubiri ce derivă din pensie, potrivit legislației în vigoare funcționează instanțe/secții de specialitate, competența instanțelor de contencios administrativ nefiind atrasă, în astfel de cauze, prin invocarea art. 9 din Legea nr. 554/2004, care nu este aplicabil în cauză, sau prin formularea acțiunii în contradictoriu și cu Guvernul României.

Pentru a fi atrasă competența instanței de contencios administrativ ar trebui ca raportul să fie unul de drept administrativ, și nu unul de asigurări sociale, cum este cazul în speță, în privința căruia legiuitorul a instituit o jurisdicție specială.

De altfel, părțile au posibilitatea invocării neconstituționalității unor dispoziții legale și în litigiile de asigurări sociale, fără să facă trimitere la art. 9 din Legea nr. 554/2004 care privește doar rapoartele de drept administrativ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a susținut că se consideră persoană vătămată prin aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care le consideră neconstituționale, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit, a solicitat acordarea de despăgubiri, constând în plata sumelor pe care le-ar fi putut primi, cu titlu de indexare și actualizare a pensiei, în condițiile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, în cazul în care nu ar fi fost adoptată O.U.G. nr. 59/2017.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte constată că, raportat la scopul urmărit de reclamant prin introducerea cererii pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii, constând în obligarea autorităților pârâte la plata de despăgubiri pentru vătămarea produsă prin aplicarea dispozițiilor unei ordonanțe de urgență a Guvernului, apreciată a fi neconstituțională, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborate cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte reține că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente să soluționeze o pricină având această natură, respectiv criteriul poziționării autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și criteriul valoric, constând în cuantumul impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În speță, suma fiind pretinsă cu titlu de despăgubiri în condițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, nu se aplică criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din acest act normativ, ci criteriul rangului central al autorității publice emitente a ordonanței de urgență declarate neconstituționale, respectiv Guvernul României, competența materială de soluționare revenind secției de contencios administrativ a curții de apel.

În raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reține, potrivit dovezilor de la dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel Galați, motiv pentru care constată că această instanță este competentă material și teritorial să soluționeze cauza în fond.

Temeiul legal al soluției adoptate

În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea în favoarea Curții de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a M.A.I în favoarea Curții de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.