ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1611/2024

Ședința publică din data de 20 martie 2024

Deliberând asupra prezentelor recursuri, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Silvică Gorj, Ocolul Silvic Padeș și Agenția pentru Protecția Mediului Gorj a solicitat suspendarea și anularea Ordinului nr. 493/2016 și a amenajamentului silvic aprobat, invocând, totodată, excepția de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 emise de AGENȚIA DE PROTECȚIE A MEDIULUI Gorj.

Prin sentința civilă nr. 1047 din 30 iunie 2021, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea în anulare formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Silvică Gorj, Ocolul Silvic Padeș și Agenția pentru Protecția Mediului Gorj.

A admis excepția de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 emise de A.P.M. Gorj.

A anulat Ordinul Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor nr. 493/2016 pentru aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Ocolul Silvic Padeș, Direcția Silvică Gorj.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs pârâții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva - Direcția Silvică Gorj, Ocolul Silvic Padeș și Agenția pentru Protecția Mediului Gorj și recurs incident reclamanta A..

Prin recursul formulat, recurenții-pârâți Regia Națională a Pădurilor – Romsilva - Direcția Silvică Gorj și Ocolul Silvic Padeș au solicitat admiterea căii de atac, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță pentru motivele de la art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În dezvoltare, în susținerea primului motiv de casare, au arătat că hotărârea recurată nu este corect motivată nici în ceea ce privește soluția de anulare a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 a Agenției de Protecție a Mediului Gorj, întrucât a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data adoptării sale, după cum anularea acestei decizii nu putea să atragă automat anularea Ordinului de ministru nr. 493/09.03.2016 și a întregului amenajamentul silvic al Direcției Silvice Gorj - Ocolul Silvic Padeș.

Astfel, au precizat aceștia că Ordinul nr. 493/09.03.2016 a fost emis în considerarea Referatului de aprobare nr. 165373/DI/02.02.2016 al Direcției Politici și Strategii în Silvicultură, în conformitate cu Avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură din Ministerul Mediului și Pădurilor nr. 316/05.11.2015 și ținând cont de Decizia etapei de încadrare a Agentei pentru Protecția Mediului Gorj nr. 31/24.08.2015, cu respectarea prevederilor legale - art. 19, art. 21 alin. (2)

1

, art. 22 din Legea nr. 46/2008, H.G. nr. 918/2002.

Cât privește principiului precauției în luarea deciziei, arată că prin Adresa nr. x/10.06.2015 Agenția de Protecție a Mediului a depus Memoriul de prezentare a Amenajamentului Ocolului Silvic Padeș întocmit de ICAS - Stațiunea de Cercetare, Dezvoltare si Experimentare Craiova, cu respectarea Ordinului nr. 19/2010. Mai mult decât atât, prin Adresa nr. x/17.06.2015, compartimentul Biodiversitate a solicitat Agenției de Protecție a Mediului - Serviciul avize, acorduri, autorizații, revizuirea memoriului de prezentare, deoarece unele dintre informațiile conținute nu erau suficiente pentru luarea unei decizii în ceea ce privește evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planului asupra ariilor naturale. Iar, după refacerea documentului, compartimentul Biodiversitate a considerat că planul de amenajare silvică nu necesită parcurgerea etapei studiului de evaluare adecvată, întrucât derularea lui nu are impact negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate. Agenția de Protecție a Mediului Gorj chiar a impus o serie de măsuri stricte pentru evitarea producerii impactului negativ asupra speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate prezentate în zona planului de amenajare silvică.

Fata de toate aceste considerații, apreciază recurenții că a fost respectată procedura de evaluare adecvată și conchid în sensul că Decizia etapei de încadrare nr. 31/2015 a fost emisă cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 195/2005, H.G. nr. 1076/2004, a Ordinului nr. 19/2010 și a O.U.G. nr. 57/2007.

Referitor la incidența motivului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., au susținut recurenții-pârâți că prima instanța a încălcat și a aplicat greșit normele de drept material incidente în cauză.

Critica principală a acestora o constituie aprecierea potrivit căreia nulitatea Deciziei de evaluare atrage după sine, în mod automat, anularea Ordinului de ministru și a întregului amenajament, fără a fi făcută o analiza proprie îndeplinirii condițiilor de legalitate în ceea ce privește adoptarea acestui act administrativ.

Astfel, au susținut recurenții că Ordinul de ministru nr. 493/2016, fiind un act de sine stătător, nu depinde de existenta sau inexistenta unei decizii de evaluare adoptata de o entitate terța cum este Agenția pentru Protecția Mediului Gorj. Decizia etapei de încadrare nu produce efecte în ceea ce privește procedurile și modul de evaluare a impactului asupra mediului a viitoarelor planuri/programe/activități asupra ariilor naturale protejate, această evaluare realizându-se în continuare, conform actelor normative în vigoare incidente domeniului reglementarilor de mediu, ținând seama de dispozițiile O.U.G. nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011.

Prin urmare, nici decizia etapei de încadrare, nici măsurile adoptate prin proiectului planului de management nu produc efecte sub aspectul evaluării impactului asupra mediului a viitoarelor planuri/programe/activități asupra ariilor naturale protejate, nefiind de natura a crea prejudicii ariilor naturale protejate.

Mai arată că în cuprinsul Anexei la O.M. nr. 304/2018, este precizat faptul că în cazul în care administratorul ariilor naturale protejate nu deține suficiente informații cu privire la speciile și habitatele de interes conservativ care să-i permită evaluarea stării de conservare a acestora, are posibilitatea și obligația de a prevedea în planul de acțiuni, măsuri care să vizeze inventarierea, cartografierea și evaluarea stării lor de conservare. Prin urmare, în condițiile în care însuși legiuitorul prevede o astfel de posibilitate pentru administratorul ariei naturale protejate, consideră anacronică poziția potrivit căreia, lipsa informațiilor precizate mai sus ar putea constitui fundament al cazului bine justificat pentru anularea deciziei etapei de încadrare.

Recurenta-pârâtă Agenția pentru Protecția Mediului Gorj a formulat recurs împotriva sentinței, susținând că instanța a încălcat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în sensul că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Criticile acesteia se referă la împrejurarea că A.P.M. Gorj a respectat procedura legală privind emiterea Deciziei etapei de încadrare nr. 31/24.08.2015, fiind respectat principiul precauției în luarea deciziei, respectiv să fie realizate toate dovezile că nu se vor produce prejudicii semnificative care să conducă la deteriorarea factorilor de mediu, la deteriorarea statusului de conservare a speciilor și habitatelor din aria protejată.

De asemenea, recurenta a susținut că au fost respectate prevederile art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007, referitoare la cuprinsul memoriului de prezentare și realizarea procedurii de evaluare adecvată.

În ceea ce privește măsurile de conservare a speciilor și habitatelor din decizia etapei de încadrare, a precizat că în Decizia etapei de încadrare nr. 31 din 24.08.2015 au fost impuse măsuri pentru conservarea biodiversității, acestea regăsindu-se la rubrica "Conservarea Biodiversității" (pag. 12-13) și la rubrica "Măsuri pentru menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor și speciilor" (pag. 15-16).

Recurentul-pârât Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a formulat, la rândul său, recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și, în rejudecare, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Consideră incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., învederând că sentința atacată este nelegală și netemeinică în ceea ce privește modul în care instanța de fond a interpretat și aplicat temeiurile legale în vigoare la data emiterii Ordinului contestat.

Astfel, arată că, potrivit art. 19 din Legea nr. 46/2008-Codul Silvic (forma în vigoare la data emiterii Ordinului atacat), modul de gestionare a fondului forestier național se reglementează prin amenajamente silvice, care constituie baza cadastrului de specialitate și a titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate publică a statului, iar țelurile de gospodărire a pădurii se stabilesc în concordanță cu obiectivele ecologice și social-economice și cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor.

Amenajamentul silvic este un plan care prevede lucrări de gestionare și gospodărire a pădurii, ce urmează a fi realizate pe parcursul celor 10 ani de aplicabilitate, fiind definit ca o lucrare multidisciplinară, ce cuprinde un sistem de măsuri privind organizarea și conducerea pădurii spre starea cea mai corespunzătoare funcțiilor multiple ecologice, economice și sociale, care i-au fost atribuite.

Elaborarea amenajamentelor silvice se face în concordanță cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, sub coordonarea și controlul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit art. 21 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 46/2008-Codul silvic.

Până la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat în condițiile Legii nr. 46/2008, se aplică prevederile ședinței de preavizare a soluțiilor tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură în același an în care se organizează ședința de preavizare a soluțiilor tehnice determină suspendarea aplicării prevederilor amenajamentului silvic până la data la care acesta este avizat.

Precizează recurentul faptul că amenajamentul silvic ce face obiectul prezentului litigiu a fost elaborat de Institutul de Cercetări și amenajări silvice - Stațiunea C.D.E.P. Craiova, actual Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "B.", care este specializat în cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, proiectare de investiții, acordarea de consultanță tehnică de specialitate, precum și pentru implementarea de tehnologii noi în vederea gestionării durabile a pădurilor.

Mai mult, întocmirea amenajamentului silvic s-a făcut în baza normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, care reprezintă o componentă de bază a regimului silvic, fiind în concordanță cu prevederile Codului silvic, forma în vigoare la acea data.

Potrivit art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, evaluarea de mediu se efectuează pentru planurile și programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului și se realizează în etape, după cum urmează:

- etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluării de mediu;

- etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program și de realizare a raportului de mediu;

- etapa de analiză a calității raportului de mediu.

Se supun evaluării de mediu toate planurile și programele care se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultura, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracție a resurselor minerale, transport, gestionarea deșeurilor, gospodărirea apelor, telecomunicații, turism, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului și urbanism sau utilizarea terenurilor, și care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice private supuse acestei proceduri, astfel cum prevede art. 5 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 1076/2004.

Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Ocolul Silvic Padeș, Direcția Silvică Gorj a fost întocmit în conformitate cu prevederile Planului de management și a Regulamentului Parcului National Domogled - Valea Cernei și al siturilor Natura 2000 (ROSCI0069/ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei. ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest și ROSCI0198 Platoul Mehedinți) fiind aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 493/2016, fiind conform cu Avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura (CTAS) nr. 316/05.11.2015 și ținând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 31/24.08.2015, emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Gorj

Decizia etapei de încadrare nr. 31/24.08.2015 a fost adoptată în baza Planul de management, a avizelor favorabile emise de administratorii arii naturale protejate, ce sunt incluse și în lipsa unor comentarii motivate din partea publicului, nefiind necesară evaluarea de mediu și nici parcurgerea etapei studiului de evaluare adecvată, deoarece amenajamentul silvic nu are un impact semnificativ asupra integrității ariilor naturale protejate de interes comunitar peste care se suprapun, fiind astfel respectate prevederile art. 7, ale art. 9 și ale art. 12 din H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, precum și prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Menționează și faptul că, atât în avizele primite, cât și în Decizia etapei de încadrare nr. 31/24.08.2015 au fost prevăzute anumite condiții, măsuri, cu scopul de a proteja speciile și habitatele care au fost declarate Situri Natura 2000.

A mai învederat recurentul că în mod temeinic instanța de fond a respins criticile formulate de reclamantă privind încălcarea procedurii de consultare a publicului, reținând faptul că atât Planul de management, cât și amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Ocolul silvic Padeș, au fost supuse consultării publicului interesat și dezbaterii publice, fiind astfel respectate prevederile art. 7, ale art. 9 și ale art. 12 din Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Astfel, în lipsa unor comentarii motivate din partea publicului A.P.M. Gorj a decis emiterea Deciziei etapei de încadrare nr. 31/24.08.2015, nefiind necesară evaluarea de mediu și nici parcurgerea etapei studiului de evaluare adecvată.

Mai arată că instanța de fond, în mod eronat, a admis cererea reclamantei, calificând criticile privind încălcarea principiul precauției în luarea deciziilor ca întemeiate, fără a ține seama că, atât decizia contestată, cât și ordinul atacat, au fost emise în baza planului de management, a avizelor emise de administratorii ariilor protejate și în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în preambulul acestora fiind invocate actele normative și administrative ce constituie temeiurile de drept ale acestuia.

A. a formulat recurs incident, criticând hotărârea instanței de fond pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, cu privire la procedura de consultare a publicului la emiterea ordinului de ministru a susținut încălcarea de către instanța de fond a prevederilor art. 7 și 8 din Convenția de la Aarhus, ratificată de România prin Legea nr. 86/2000 și ale art. 19, 20 din Codul silvic, întrucât ordinul de ministru este un act administrativ de interes public, ceea ce făcea necesar ca acesta să fie supus unei proceduri de consultare publică, în convenție nefăcându-se referire la calitatea de act administrativ sau normativ, relevant fiind numai faptul că actul adoptat conține reglementări cu impact asupra mediului.

A mai susținut că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 7 coroborate cu acelea ale art. 6 din Convenția de la Aarhus, atunci când a apreciat că a fost corect realizată procedura de consultare a publicului pentru decizia de încadrare, în condițiile în care anunțurile publicate nu conțineau detalii relevante pentru obiectul procedurii de evaluare, neprecizând care este locația amenajamentelor și nici faptul că se suprapun cu arii naturale protejate și care anume. Mai mult anunțurile au fost publicate numai local, deși situația ariilor naturale protejate la nivel comunitar este de interes general și ar fi trebuit să fie informat publicul la nivel național.

A mai arătat recurenta-reclamantă că instanța a încălcat dispozițiile art. 3 și 7 alin. (3) din H.G. nr. 1076/2004, precum și ale art. 7 coroborat cu art. 6 din Convenția de la Aarhus, a încălcat principiul precauției în luarea deciziilor, art. 191 din TFUE, art. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, întrucât in mod nelegal și cu încălcarea normelor de drept material a stabilit că în mod corect a fost începută exploatarea silvică în temeiul amenajamentului în anul 2014, deși evaluarea de mediu și aprobarea amenajamentului au survenit la un an, respectiv la doi ani după acest moment.

REGIA NAȚIONALA A PĂDURILOR - ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ GORJ, în nume propriu, precum și pentru pârâtul-recurent Ocolul Silvic Padeș, a depus întâmpinare la recursul incident, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, întrucât în speța de față, considerentele instanței privind procedura consultării publicului nu reprezintă o dezlegare a unei probleme de drept distincte, după cum nici nu a prejudiciat în vreun fel partea, dat fiind că soluția fondului îi este una favorabilă. Atâta timp cat în dispozitiv este menționata soluția, dispozitivul fiind cei care se execută, iar recurenta afirmă ca dorește păstrarea dispozitivului, susține că este incorect juridic a se face afirmația că hotărârea care îi profită este nelegală, neputând fi casată prin prisma motivului de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În subsidiar, a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat, deoarece a fost respectată procedura de consultare a publicului.

A. a formulat întâmpinare la recursurile declarate de recurenții-pârâți, invocând excepția nulității acestora pentru nemotivare, iar, în subsidiar, solicitând respingerea lor ca nefondate.

II. Aspecte procedurale:

Excepția nulității recursurilor declarate de recurenții-pârâți și a inadmisibilității recursului incident au fost soluționate la termenul de judecată din 06.03.2024, fiind respinse pentru considerentele arătate încheierea de ședință de la acea dată.

III. Soluția și considerentele instanței de recurs:

În speță, reclamanta A. a solicitat instanței să se anuleze Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 493/2016, invocându-se și excepția de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 emisă de Agenția de Protecție a Mediului Gorj, ce a stat la baza emiterii ordinului.

Prima instanță, procedând la soluționarea excepției de nelegalitate a deciziei amintite, pe care a găsit-o întemeiată, a anulat, pe cale de consecință și Ordinul nr. 493/2016, fără a mai analiza criticile de nelegalitate ce vizau acest din urmă act administrativ.

Înalta Curte, verificând legalitatea dezlegării date excepției, prin raportare la prevederile legale incidente și criticile formulate de părțile pârâte, constată că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit normele de drept material incidente în cauză, ceea ce face incident motivul de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel:

Reclamanta a invocat nelegalitatea adoptării amenajamentului silvic Padeș și a Deciziei de încadrare nr. 493/2016 emise de Administrația Județeană de Mediu Gorj, susținând că: a fost încălcată procedura de consultare a publicului, a fost încălcat principiul precauției în luarea deciziilor, nu au fost avute în vedere măsuri de conservare a speciilor/habitatelor ariilor protejate ca situri Natura 2000, s-a încălcat procedura reglementată de Ordinul 19/2010 privind evaluarea adecvată.

Prima instanță a respins criticile de nelegalitate referitoare la procedura de consultare a publicului, dar le-a considerat întemeiate pe toate celelalte, cu consecința admiterii excepției de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 493/2016 emise de Administrația Județeană de Mediu Gorj.

Contrar sentinței instanței de fond și în acord cu recurenții-pârâți instanța de control constată că Decizia de încadrare nr. 493/2016 a fost adoptată cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare la acel moment pentru considerentele ce succed:

Amenajamentul silvic răspunde definiției de plan/program prevăzută la art. 2 lit. c) din Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare, fiind inclus ca atare în Ordinul nr. 995/2006 - Anexă pct. 2 lit. e). Prevede lucrări de gestionare și gospodărire a pădurii, ce urmează a fi realizate pe parcursul celor 10 ani de aplicabilitate, fiind definit ca o lucrare multidisciplinară, ce cuprinde un sistem de măsuri privind organizarea și conducerea pădurii spre starea cea mai corespunzătoare funcțiilor multiple ecologice, economice și sociale, ce i-au fost atribuite. Elaborarea amenajamentelor silvice se face în concordanță cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, sub coordonarea și controlul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit art. 21 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

Procedura de evaluare de mediu aplicabilă la acel moment amenajamentelor silvice era cea reglementată de Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004, care transpunea în legislația națională Directiva 2001/42/CE.

Evaluarea adecvată se realiza conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, care transpunea prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice și ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice, ale Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, cu modificările ulterioare.

Analizând respectarea sau nu a procedurii instituite de H.G. nr. 1076/2004, se reține că potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (2) "Se supun evaluării de mediu toate planurile și programele care:

a) se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracție a resurselor minerale, transport, gestionarea deșeurilor, gospodărirea apelor, telecomunicații, turism, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului și urbanism sau utilizarea terenurilor, și care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice private supuse acestei proceduri (…); ori care

b) datorită posibilelor efecte afectează ariile de protecție specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001".

Conform art. 5 alin. (3) "Se supun evaluării de mediu numai dacă pot avea efecte semnificative asupra mediului: (subl. n.)

a) planurile și programele prevăzute la alin. (2), care determină utilizarea unor suprafețe mici la nivel local; (…)".

Iar art. 5 alin. (4) dispune în sensul că "Decizia asupra existenței efectelor semnificative potențiale asupra mediului ale planurilor și programelor prevăzute la alin. (3) se ia printr-o examinare caz cu caz, conform prevederilor art. 11".

Prima instanță a considerat că în cauză sunt incidente prevederile art. 5 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 1076/2004 și raportat la împrejurarea că în cadrul amenajamentului au fost identificate, la nivelul anului 2020, 1616,42 ha care îndeplineau criteriile Ordinului nr. 3397/2012, din care 519,45 ha erau suprafețe cu arborete incluse în catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine, iar 1096,97 ha erau suprafețe cu arborete posibil virgine/cvasivirgine, a conchis în sensul că amenajamentul ar putea afecta semnificativ aria reglementată, ca atare, în mod nelegal A.P.M. Gorj nu a parcurs procedura stabilită de Ordinul 19/2010.

Privitor la acest aspect, Înalta Curte constată, în primul rând, că judecătorul fondului își întemeiază soluția pe date din Raportul de activitate nr. x/16.09.2020 privind verificarea încadrării arboretelor cuprinse în amenajament din punct de vedere al îndeplinirii criteriilor și indicatorilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine din România și din Scrisoarea de punere în întârziere din 12.01.2020, emisă în condițiile art. 258 din TFUE, ambele emise la o distanță de patru ani față de momentul elaborării actului administrativ atacat în speță. Or, verificarea actului se realizează prin raportare la evenimente, date și dispoziții normative contemporane emiterii sale, avute în vedere de autoritate și care justifică măsura dispusă. Iar realizatorul amenajamentului silvic, actualul Institut Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "B.", referitor la aplicarea OM nr. 3397/2012 pentru pădurile din Ocolul Silvic Padeș, a arătat că la realizarea amenajamentelor, ediția 2014, arboretele care au făcut obiectul acestora au fost analizate din punct de vedere al criteriilor și indicatorilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine (…) neidentificându-se păduri care să îndeplinească toate criteriile în mod cumulativ .

În al doilea rând, se reține că, într-adevăr, în amenajamentul propus sunt cuprinse arii naturale protejate, ceea ce a făcut necesară parcurgerea procedurii evaluării adecvate, conform prevederilor Ordinului nr. 19/2010, pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Procedura privind evaluarea adecvată se realizează în etape, după cum urmează: 1. etapa de încadrare a proiectului; 2. etapa studiului de evaluare adecvată, care conține măsurile de reducere a impactului și soluțiile alternative, după caz; 3. etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluții alternative și când impactul negativ persistă.

Cât privește prima dintre aceste etape, Înalta Curte observă că, după depunerea documentației, autoritatea competentă pentru protecția mediului parcurge următoarele activități: a) analizează documentația depusă de titular, efectuează vizita de amplasament; b) stabilește componența comisiei de analiză tehnică; c) completează lista de control pentru etapa de încadrare conform ghidului metodologic privind evaluarea adecvată și solicită, după caz, informații suplimentare pentru definitivarea acesteia; d) convoacă membrii CAT și comunică titularului data stabilită pentru prezentarea proiectului în CAT, în vederea participării titularului la ședință; e) prezintă CAT proiectul și lista de control; autoritățile reprezentate în CAT exprimă puncte de vedere cu privire la potențialul impact al proiectului supus analizei asupra ariei naturale protejate de interes comunitar; f) definitivează lista de control privind etapa de încadrare a proiectului pe baza punctelor de vedere primite din partea membrilor CAT; g) ia decizia etapei de încadrare a proiectului.

Dintre activitățile enumerate, reclamanta a arătat că reprezentanții autorității nu au efectuat vizite în teren, iar afirmația a fost însușită de instanța de fond.

O asemenea acțiune, în aprecierea Înaltei Curți, nu este, însă, una obligatorie, ci lăsată la latitudinea autorității în domeniu, în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte, de obiectul planului-programului și dacă numai dacă s-ar identifica aspecte ce ar necesita o eventuală verificare. De altfel, în Ghid se arată că "Autoritatea competentă poate solicita orice alte informații, în cazul în care calitatea informațiilor prezentate nu poate duce la luarea unei decizii. Informațiile furnizate trebuie verificate prin vizite de amplasament". Așadar, câtă vreme solicitarea informațiilor este o opțiune pentru autoritatea competentă și efectuarea vizitelor în teren îmbracă aceeași natură.

La finalul primei etape, autoritatea competentă pentru protecția mediului decide, după caz, că: a) proiectul propus nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare adecvată, pentru acelea care nu au impact semnificativ asupra integrității ariilor naturale protejate de interes comunitar; b) proiectul propus necesită efectuarea evaluării adecvate, în cazul celor cu impact semnificativ asupra integrității ariilor naturale protejate de interes comunitar, prin elaborarea studiului de evaluare adecvată.

După luarea deciziei etapei de încadrare, autoritatea competentă pentru protecția mediului: a) informează titularul și îi transmite acestuia anunțul public privind proiectul deciziei etapei de încadrare; b) publică pe pagina de internet proiectul deciziei etapei de încadrare și anunțul privind proiectul deciziei etapei de încadrare.

Primind anunțului, titularul informează publicul asupra deciziei etapei de încadrare prin publicare în presa națională sau locală, prin afișarea la sediul propriu și pe pagina proprie de internet, precum și la sediul autorităților administrației publice locale pe raza cărora este propusă implementarea proiectului. Publicul interesat poate înainta observații la proiectul deciziei etapei de încadrare. Ulterior, autoritatea competentă pentru protecția mediului invită membrii CAT să participe la adoptarea deciziei finale a etapei de încadrare.

În cauză, numai această primă etapă a fost parcursă, dat fiind că la finalul său s-a conchis în sensul că proiectul propus nu are impact semnificativ asupra integrității ariilor naturale protejate de interes comunitar.

De aceea, este greșită argumentația instanței de fond privitoare la obligativitatea emiterii de către autoritatea competentă a Avizului Natura 2000. Numai în situația în care se trecea la cea de-a doua etapă, a elaborării studiului de evaluare adecvată, necesar în cazurile în care se constata că proiectul planului ar fi putut avea un impact semnificativ asupra integrității ariilor naturale protejate de interes comunitar, aceasta se putea finaliza fie prin trecerea la etapa soluțiilor alternative pentru proiectele pentru care s-a decis că impactul negativ persistă, fie prin emiterea avizului Natura 2000 pentru proiectele pentru care, în urma analizei măsurilor de reducere a impactului, s-a decis că impactul semnificativ este eliminat/redus.

În speță, dimpotrivă, chiar administrațiile ariilor naturale protejate au avizat Amenajamentul Ocolului Silvic Padeș, după cum urmează: Avizul nr. x/30.07.2015 pentru situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest, care cuprindea o serie de condiții, Avizul nr. x/29.06.2015 privind Parcul Național Domogled - Valea Cernei – Băile Herculane, fără a fi prevăzute măsuri suplimentare, Avizul nr. x/08.07.2015 pentru Geoparcul Platoul Mehedinți, care cuprindea o serie de condiții.

Mai mult, față de prevederile capitolului E din memoriul de prezentare revizuit, A.P.M. Gorj a impus o serie de măsuri pentru evitarea producerii impactului negativ asupra speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate de interes comunitar prezente în zona planului de amenajare silvică, acestea regăsindu-se la rubrica "Conservarea Biodiversității" (pag. 12-13) și la "Măsuri pentru menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor și speciilor" (pag. 15-16).

Raportat la argumentele expuse, Înalta Curte consideră că procedura de evaluare adecvată a fost una conformă Ordinului nr. 19/2010 și nu se impunea admiterea excepției de nelegalitate a deciziei de neîncadrare, din această perspectivă, cum greșit a procedat instanța de fond.

De asemenea, reținerea încălcării principiului precauției analizat în jurisprudența CJUE, invocată de reclamantă și însușită de prima instanță, este una formală, cu caracter general, care nu este de natură a confirma susținerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Dimpotrivă, Înalta Curte constată că sunt întemeiate susținerile recurenților-pârâți privitoare la legalitatea etapelor ce au stat la baza adoptării deciziei de încadrare nr. 493/2016, inclusiv prin prisma procedurii evaluării de mediu.

Astfel, se are în vedere, în primul rând, că amenajamentul silvic reprezintă un plan, încadrat ca atare conform art. 5 alin. (2) lit. a), subsumat literei b din H.G. nr. 1076/2004, dacă s-ar dovedi că ar putea afecta ariile de protecție specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 9 din H.G. nr. 1076/2004 "(1) Titularul planului sau programului este obligat să notifice în scris autoritatea competentă pentru protecția mediului și să informeze publicul asupra inițierii procesului de elaborare a planului sau programului și realizării primei versiuni a acestuia, prin anunțuri repetate în mass-media și prin afișarea pe pagina proprie de Internet, conform art. 29 alin. (2). (2) Titularul planului sau programului pune la dispoziție autorității competente pentru protecția mediului și publicului, pentru consultare, prima versiune a planului sau programului".

În cauză, Ocolul Silvic Padeș a depus la A.P.M. Gorj Notificarea nr. x din 10.06.2015, însoțită de prima varianta a planului Amenajamentul Ocolului Silvic Padeș. Titularul planului a publicat în mass-media de 2 ori, la intervale de 3 zile calendaristice în ziarul Pandurul din data de 10.06.2015 si 15.06.2015, elaborarea primei versiuni a planului.

Întrucât în memoriu de prezentare erau date insuficiente pentru luarea unei decizii în ceea ce privește evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, s-a solicitat transmiterea acestora.

Titularul a depus a doua variantă a planului, înregistrată la APM Gorj cu nr. 5568 din 08.07.2015 .

Și asupra acestei variante s-au solicitat clarificări punctuale, astfel că, în final, s-a depus Planul revizuit.

Potrivit prevederilor art. 11 din H.G. nr. 1976/2004 "(1) Pentru planurile și programele prevăzute la art. 5 alin. (3) autoritățile competente pentru protecția mediului decid dacă acestea pot avea efecte semnificative asupra mediului, printr-o analiză caz cu caz, luând în considerare criteriile relevante prevăzute în anexa nr. 1. (2) La realizarea încadrării se ține cont de comentariile și propunerile primite din partea publicului, potrivit art. 9 alin. (4)".

În speță, ca urmare a consultării autorităților publice participante în cadrul ședinței Comitetului Special Constituit din data de 24.07.2015, în conformitate cu prevederile articolului 5 alin. (3) (situație care nu a fost contrazisă de reclamantă) și a anexei nr. 1, în lipsa comentariilor motivate din partea publicului, APM Gorj a decis că Planul Amenajamentul Ocolului Silvic Padeș nu necesită evaluare de mediu și nu necesită evaluare adecvată și se va supune adoptării fără aviz de mediu.

APM Gorj a adus la cunoștința publicului decizia motivată prin publicare pe pagina proprie de internet. Titularul a publicat în ziarul Pandurul din data de 03.08.2015.

În lipsa observațiilor motivate din partea publicului APM Gorj a emis decizia etapei de încadrare nr. 31 din 24.08.2015, în conformitate cu prevederile art. 13 din H.G. nr. 1076/2004 "Planurile și programele care, în urma etapei de încadrare, nu necesită evaluare de mediu urmează a fi supuse procedurii de adoptare fără aviz de mediu".

Înalta Curte constată, astfel, că autoritatea în domeniu, A.P.M. Dolj, a respectat etapele instituite de legiuitor și, în limitele competenței, ce îi permitea evaluarea de la caz la caz a efectelor unui asemenea plan asupra mediului, a decis în sensul că nu era necesar a se parcurge procedura obținerii avizului de mediu.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 496 alin. (1) teza 1 și alin. (2) C. proc. civ. se vor admite recursurile formulate de recurenții-pârâți, se va casa în parte sentința recurată și se va respinge excepția de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 emisă de Agenția de Protecție a Mediului Gorj, ca neîntemeiată.

În acest context, Înalta Curte constată că fondate sunt și criticile recurenților-pârâți privitoare la inexistența unei analize a judecătorului primei instanțe asupra nelegalității Ordinului ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 493/2016 prin prisma criticilor de nelegalitate proprii enunțate de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, ceea ce impune soluția de casare cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.

Prima instanță a respins critica ca neîntemeiată, observând că instituțiile pârâte au respectat prevederile legale în materie și au asigurat posibilitatea publicului interesat de a lua cunoștință de procedura prealabilă emiterii deciziei de neîncadrare.

Înalta Curte constată, la rândul său, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din H.G. nr. 1076/2004 titularul are obligația informării publicului asupra inițierii procesului de elaborare a planului sau programului prin anunțuri în mass media și prin afișarea pe pagina proprie pe intranet.

Această primă versiune a planului/programului comunicată publicului în cadrul etapei de încadrare, este anunțată prin anunțuri în mass media realizate de două ori la interval de trei zile calendaristice.

Anunțul trebuie să conțină: faptul că prima versiune a planului/programului a fost elaborată; natura planului sau programului; declanșarea etapei de încadrare, locul și orarul consultării primei versiuni a planului sau programului; posibilitatea de a transmite în scris comentarii și sugestii la sediul autorității competente pentru protecția mediului; termenul de trimitere a comentariilor și sugestiilor, de 15 zile de la data publicării ultimului anunț.

De asemenea, conform dispozițiilor art. 12 din H.G. nr. 1076/2004 "(1) Autoritățile competente pentru protecția mediului aduc la cunoștință publicului decizia motivată a etapei de încadrare, prin publicare pe pagina proprie de Internet, în termen de 3 zile calendaristice de la luarea deciziei. Decizia se publică în mass-media de către titular. (2) Publicul poate formula comentarii privind decizia etapei de încadrare pe care le trimite în scris autorității competente pentru protecția mediului, în termen de 10 zile calendaristice de la publicarea anunțului.".

Recurenta-reclamantă afirmă, prin cererea de recurs incident că, în fapt, procedura de informare a publicului nu a fost una efectivă, câtă vreme nu au fost menționate detalii relevante pentru obiectul procedurii de evaluare, neprecizând care este locația amenajamentelor și nici faptul că se suprapun cu arii naturale protejate și care anume, după cum anunțurile au fost publicate numai local, deși situația ariilor naturale protejate la nivel comunitar este de interes general și ar fi trebuit să fie informat publicul la nivel național.

Raportat la această critică, Înalta Curte constată că reclamanta este nemulțumită, în realitate, de modalitatea în care legislația reglementează procedura de informare și de participare a publicului la adoptarea deciziilor în materie, care nu ar fi de natură a asigura consultarea efectivă a acestuia.

În acord cu poziția prezentată, instanța consideră, la rândul său, că anunțurile, prin conținutul sumar și prin lipsa posibilității pentru cei interesați de a lua parte efectiv la ședințele de lucru în care se discută planul/programul, nu constituie o modalitate suficientă de consultare a publicului. Cu toate acestea, legislația națională nu conține o altă reglementare nici în procedura de evaluare strategică de mediu, nici în evaluarea de mediu a proiectelor, iar transpunerea defectuoasă a Convenției de Aarhus nu poate reprezenta un motiv pentru admiterea acțiunii reclamantei.

De aceea, cum autoritățile pârâte au pus în aplicare prevederile H.G. nr. 1076/2004, dar publicul nu și-a manifestat intenția de a participa la consultările inițiate, se va respinge această critică, ca neîntemeiată.

Cât privește susținerile referitoare la exploatarea silvică nelegală, în temeiul amenajamentului în anul 2014, deși evaluarea de mediu și aprobarea amenajamentului ar fi survenit la un an, respectiv la doi ani după acest moment, Înalta Curte constată că este corectă observația primei instanțe care a reținut incidența dispozițiilor art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1076/2004 "Evaluarea de mediu se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului și se finalizează înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă", etape respectate în procedura de față.

În schimb, se va reține că instanța de fond nu a răspuns celeilalte critici de nelegalitate formulate de reclamantă împotriva Ordinului ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 493/2016, ce ar fi fost adoptat după intrarea în vigoare și aplicarea amenajamentului silvic, fără respectarea procedurii de consultare a publicului.

Pentru aceasta și văzând soluția în privința recursurilor principale, mai sus enunțată, Înalta Curte va admite și recursul incident, iar prima instanță, cu ocazia rejudecării, urmează a se pronunța asupra nelegalității Ordinului ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 493/2016 prin prisma criticii susținute de reclamantă, dar și a apărărilor părților pârâte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de recurenții-pârâți Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva - Direcția Silvică Gorj, Ocolul Silvic Padeș și Agenția pentru Protecția Mediului Gorj împotriva sentinței nr. 1047 din 30 iunie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și recursul incident formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva aceleiași sentințe.

Casează în parte sentința recurată.

Respinge excepția de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 emisă de AGENȚIA DE PROTECȚIE A MEDIULUI Gorj, ca neîntemeiată.

Trimite cauza pentru o nouă judecată la aceeași instanță pentru analizarea nelegalității Ordinului Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor nr. 493/2016 pentru aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Ocolul Silvic Padeș, Direcția Silvică Gorj.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 20 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.