ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.01.2024

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 187/2024

HOTĂRÂRE
31.01.2024
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 187/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin – secția I Civilă la 25.01.2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală (în continuare, "D.I.I.C.O.T."), cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea pârâtei D.I.I.C.O.T. la recalcularea și plata efectivă, începând cu 01.01.2018, a indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente cu înlăturarea plafonării instituite prin art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 și prin aplicarea unei valori de referință sectorială (în continuare, "V.R.S.") de 605,225 RON, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plății efective. A solicitat, de asemenea, obligarea aceleiași pârâte la plata efectivă a salariului prin raportare la V.R.S. de 605,225 RON, începând cu 01.01.2018, conform sentinței civile nr. 1394/15.12.2020, pronunțată de Tribunalul Vâlcea – secția I Civilă, definitivă prin decizia nr. 3396/13.09.2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția I Civilă, și actualizarea sumelor stabilite potrivit capetelor de cerere anterioare cu indicele de inflație comunicat de Institutul Național de Statistică și prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată, calculată începând cu data scadenței plății sumelor și până la plata efectivă a acestora.

Prin sentința civilă nr. 393/10.04.2023, Tribunalul Caraș-Severin – secția I Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâta D.I.I.C.O.T., și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a pronunța această sentință, a reținut că reclamantul domiciliază în raza teritorială a respectivei instanțe, iar dispozițiile art. 127 C. proc. civ. nu îi sunt aplicabile, de vreme ce pârâta nu este o unitate de parchet care funcționează pe lângă Tribunalul Dolj.

La rândul său, prin sentința nr. 2146/27.10.2023, Tribunalul Dolj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraș-Severin, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea incidentului procedural.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că în cauză se identifică premisa aplicării art. 127 C. proc. civ., astfel cum este relevată de jurisprudența instanței de contencios constituțional, întrucât reclamantul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul Serviciului Teritorial Craiova al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ceea ce poate da naștere unor suspiciuni de soluționare cu părtinire a cauzei, din pricina calității părții.

Reținând că reclamantul a învestit cu soluționarea litigiului Tribunalul Caraș-Severin, aflat în circumscripția unei curți de apel învecinate Curții de Apel Craiova – în a cărei circumscripție se află Tribunalul Dolj –, a apreciat că respectiva instanță a devenit, potrivit legii, competentă să soluționeze cauza.

Constatând existența unui conflict negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, pentru următoarele considerente:

Reclamantul îndeplinește funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, iar acțiunea are drept obiect acordarea de drepturi salariale.

Articolul 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, prevede că "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Este adevărat că, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor, însă sintagma "se aplică în mod corespunzător" vizează desfășurarea activității în cadrul unei unități de parchet ce funcționează pe lângă instanța arătată la art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 78/2016, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este o structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, care își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, funcționând în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și având sediul în municipiul București.

Prin urmare, organizarea D.I.I.C.O.T. în structură centrală și structuri teritoriale nu îngăduie concluzia că cele din urmă ar funcționa pe lângă alte instanțe decât Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că ipoteza avută în vedere la instituirea art. 127 alin. (1) C. proc. civ. nu își găsește aplicabilitatea în cauza de față, în care reclamantul este procuror în cadrul unei structuri teritoriale.

Așa fiind, competența teritorială trebuie stabilită conform dispozițiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii și revine instanței de la domiciliul reclamantului.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Tribunalului Dolj.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 ianuarie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-01-16
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 18/2024
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25.01.2023 pe rolul Tribunalului Caraș Severin – secția I
ÎCCJ 2022-02-02
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 215/2022
Ședința publică din data de 2 februarie 2022 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin la 25 februarie 2021,
ÎCCJ 2022-03-31
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 768/2022
Ședința publică din data de 31 martie 2022 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1). Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea înregistr
ÎCCJ 2024-09-17
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1489/2024
Ședința publică din data de 17 septembrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: 1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția I civilă la 25.01.2024, sub nr. x/2024, reclamantul A
ÎCCJ 2022-03-09
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 580/2022
Ședința publică din data de 9 martie 2022 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin sub nr. x/25.02.2021, dis
Sursă