ÎCCJ, Decizia nr. 11/2024

Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 970/1/2024 este legal constituit conform dispozițiilor art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă și ale art. 31 alin. (4) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror-șef al Secției judiciare Antonia Eleonora Constantin.

La ședința de judecată participă doamna Mihaela Lorena Repana, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 32 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii ia în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj, ce formează obiectul Dosarului nr. 970/1/2024.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus la dosar raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum și punctul de vedere al Ministerului Public.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul asupra recursului în interesul legii reprezentantei procurorului general.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată, conform argumentelor expuse în punctul de vedere formulat în scris, arătând că Ministerul Public apreciază ca fiind în litera și spiritul legii cea de-a doua orientare jurisprudențială prezentată în memoriul de recurs în interesul legii.

Nefiind întrebări pentru reprezentanta Ministerului Public, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și obiectul recursului în interesul legii

Prin Hotărârea nr. 17 din 9 aprilie 2024, Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj a sesizat instanța supremă cu soluționarea recursului în interesul legii ce vizează următoarea problemă de drept: Dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv cele cuprinse în art. I alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, în art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și în art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale și din serviciile publice din subordinea acestora, având în vedere prevederile de excepție ale art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare?

Recursul în interesul legii a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 24 aprilie 2024, formându-se Dosarul nr. 970/1/2024, cu termen de soluționare la 17 iunie 2024. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017): " Art. 11. - (1) Pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în urma consultării organizației sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanților salariaților. (2) Nomenclatorul funcțiilor necesare desfășurării activităților specifice fiecărei instituții sau autorități a administrației publice locale, precum și ierarhia funcțiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III și cap. II lit. A pct. IV. (3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25. (4) Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli. (5) Angajarea, promovarea, avansarea în gradație a personalului prevăzut la alin. (1) se fac cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum și a celorlalte reglementări specifice funcționarilor publici și personalului contractual." " Art. 38. - Aplicarea legii (1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. (2) Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții; b) prin excepție de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol; c) prin excepție de la prevederile lit. a), indemnizațiile lunare ale personalului care ocupă funcții de demnitate publică se stabilesc prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată; d) până la data de 31 decembrie 2017 se acordă drepturile de hrană și tichetele de masă de care beneficiază, la data intrării în vigoare a prezentei legi, unele categorii de personal bugetar, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții; b) prin excepție de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile de medici, de asistenți medicali și ambulanțieri/șoferi autosanitară prevăzute în anexa nr. II cap. I se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit prezentei legi pentru anul 2022; c) prin excepție de la lit. a), începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul prevăzut în anexa nr. II, cuantumul sporurilor pentru condiții de muncă se determină conform Regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătății și aprobat prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 martie 2018, fără a depăși limita prevăzută la art. 25; d) prin excepție de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unitățile/instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar de stat, inclusiv unitățile conexe, precum și personalul din cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, se majorează cu 20% față de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6); d 1 ) prin excepție de la lit. a), începând cu 1 aprilie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile prevăzute la anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. b)se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de prezenta lege pentru anul 2022; d 2 ) de prevederile lit. d) beneficiază începând cu luna mai 2018 și personalul încadrat pe funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, inspector școlar de specialitate și inspector școlar; e) prin excepție de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol; f) indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX se stabilesc pe baza coeficienților și a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată; g) pentru personalul încadrat în unități sanitare publice aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la lit. a)-c), inclusiv suma compensatorie prevăzută la alin. (61), precum și sumele determinate de aplicarea art. 25 alin. (6), se asigură prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziție distinctă; h) începând cu luna martie 2018 până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activității prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, sporul pentru munca prestată în timpul nopții vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018; i) prin excepție de la lit. a), pentru personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de scutire de impozit pe venit din data de 31 decembrie 2017, potrivit prevederilor art. 60, pct. 1-3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 28,5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții; j) prin excepție de la lit. a), cuantumul sporului prevăzut la art. 22 alin. (1) se acordă începând cu drepturile aferente lunii martie, fără a se depăși limita prevăzută la art. 25. (4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). (4 1 ) Prin excepție de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ beneficiază: a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranșă de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018; b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranșă de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018; c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022. (4 2 ) Prevederile alin. (41) nu se aplică personalului asimilat din punctul de vedere al salarizării cu personalul didactic încadrat în unitățile/instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar de stat. (4 3 ) Prin excepție de la prevederile alin. (4), personalul din sistemul sanitar care ocupă funcțiile de farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician și psiholog, potrivit anexei nr. II, beneficiază, începând cu data de 1 iulie 2020, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022. (4 4 ) Prin excepție de la prevederile alin. (4), personalul din sistemul sanitar care ocupă funcțiile de fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut și profesor CFM, potrivit anexei nr. II, beneficiază, începând cu data de 1 iulie 2020, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022. (5) Prin legea privind plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar se pot stabili anual alte majorări salariale decât cele prevăzute de prezentul articol. (6) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. (6 1 ) Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia. (7) Salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se rotunjesc din leu în leu în favoarea salariatului. (8) În situația în care, în urma promovării în funcție, grad sau treaptă profesională ori a avansării în gradație, potrivit legii, rezultă un salariu de bază mai mic decât cel avut la data promovării sau avansării în gradație, se păstrează salariul de bază avut anterior promovării sau avansării în gradație. (9) Pentru personalul din structura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, care ocupă funcții și își desfășoară activitatea în condiții ce impun acordarea sporurilor specifice, stabilite potrivit prezentei legi, personal care nu a avut în plată sporuri în luna decembrie 2019, respectiv pentru personalul nou-încadrat, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar se acordă prin raportare la salariul de bază aflat în plată."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată prin Legea nr. 274/2022 (O.U.G. nr. 226/2020): " Art. I. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (41) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (2) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2020. (3) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...)"

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (O.U.G. nr. 130/2021): " Art. I. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (41) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2021 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (2) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2021. (...)"

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (O.U.G. nr. 168/2022): " Art. I. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare. (2) Prin derogare de la prevederile art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, pentru care nu există funcție similară în plată, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară se stabilește la nivelul reglementat pentru anul 2022 în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradația corespunzătoare vechimii în muncă. (3) Pentru personalul prevăzut la alin. (1), cuantumul salariului de bază în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2023 se stabilește după aplicarea majorării prevăzute la alin. (1). (4) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2022. (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (6) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, pentru personalul militar, polițiști și polițiștii de penitenciare actualizarea cuantumului soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se exceptează de la prevederile alin. (5). (7) Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, valoarea lunară a indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2022. (8) Pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI «Transferuri între unități ale administrației publice»." III. Orientările jurisprudențiale divergente

Autorul sesizării a arătat că, în practica judiciară, s-au evidențiat două opinii cu privire la problema de drept în discuție.

Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială, s-a apreciat că dispozițiile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt reglementări distincte și derogatorii de la regulile de drept comun, specifice salarizării pentru familia ocupațională "Administrație" (salariile de bază ale personalului contractual din familia ocupațională "Administrație" fiind determinate de legislația primară doar printr-o limită minimă reprezentată de salariul minim brut pe țară garantat în plată și o limită maximă reprezentată de salariul de bază al vicepreședintelui consiliului județean), iar o consecință a acestei modalități de reglementare este aceea că acestei categorii de personal nu i se aplică dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd o creștere eșalonată a salariului de bază, astfel că nu este aplicabilă nici plafonarea salariilor și indemnizațiilor reglementată de art. I alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 226/2020 și art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021.

În sensul acestei orientări jurisprudențiale autorul sesizării a atașat memoriului de recurs în interesul legii decizii pronunțate de Curtea de Apel Cluj și Curtea de Apel Craiova.

Într-o a doua orientare jurisprudențială, s-a reținut că art. I alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 226/2020, art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021 și art. I din O.U.G. nr. 168/2022 limitează veniturile salariale ale tuturor categoriilor de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, singura categorie exceptată de la aplicarea dispozițiilor O.U.G. nr. 226/2020 și O.U.G. nr. 130/2021 fiind personalul din sistemul administrației penitenciare, această categorie cunoscând o derogare explicită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2021 privind unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din sistemul administrației penitenciare (O.U.G. nr. 128/2021).

În ilustrarea acestei orientări jurisprudențiale s-au atașat hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Ploiești și Curtea de Apel Suceava. IV. Jurisprudența Curții Constituționale

Pe rolul Curții Constituționale sunt înregistrate sesizări, aflate în faza de repartizare sau de întocmire raport, cu privire la dispozițiile art. I din O.U.G. nr. 226/2020, art. I din O.U.G. nr. 130/2021 și art. I din O.U.G. nr. 168/2022.

Dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 au format obiect al controlului de constituționalitate, nefiind identificate decizii relevante referitoare la problema de drept analizată.

Cu privire la dispozițiile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea Constituțională a reținut că soluția legislativă care deleagă competența legiuitorului de stabilire a salariului de bază al funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale "Administrație" din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora către consiliul local, consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, respectiv către ordonatorul de credite, pentru stabilirea salariului lunar, reprezintă o excepție de la principiul legalității sistemului de salarizare, opțiunea legiuitorului pentru adoptarea acestei soluții legislative fiind justificată prin invocarea, în cuprinsul art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, a dispozițiilor art. 120 din Constituție privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale. De asemenea, a observat că Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea salariului de bază și a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru acestea din urmă. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a mai arătat că reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă - salariul minim brut pe țară și limita maximă - indemnizația lunară corespunzătoare funcției de viceprimar/ vicepreședinte al consiliului județean), este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 668 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 13 iunie 2023, Decizia nr. 676 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 23 mai 2023). V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii. VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii cea de-a doua orientare jurisprudențială, în sensul că dispozițiile art. I alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 226/2020, art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021 și art. I din O.U.G. nr. 168/2022 sunt aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale și din serviciile publice din subordinea acestora, salarizați potrivit art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, chiar dacă prevederile art. 38 din aceeași lege-cadru nu le sunt direct aplicabile.

În sprijinul acestei opinii, Ministerul Public a arătat că, în perioada 2017-2020, personalul vizat de prevederile art. 11 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 a fost salarizat în raport cu hotărârile autorităților administrației publice locale, beneficiind de creșteri salariale odată cu fiecare creștere a salariului minim brut pe țară garantat în plată.

În temeiul celor trei ordonanțe de urgență ale Guvernului sus-menționate, ordonatorii de credite au emis decizii/dispoziții/ordine prin care salariile personalului din administrația locală au rămas, în anii 2021 și 2022, la nivelul anului 2020, iar în anul 2023 au crescut doar cu maximum 10%, deși - conform grilelor cu coeficienții de ierarhizare - salariile trebuiau să fie semnificativ mai mari în perioada 2021-2023, dată fiind creșterea constantă a salariului minim brut pe țară garantat în plată. În unele cazuri, plafonarea veniturilor salariale a fost statuată nu doar prin deciziile individuale emise de ordonatorii de credite, ci și prin hotărâri de consiliu local sau județean.

Analizarea dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 indică faptul că, într-adevăr, dacă ne raportăm la perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2018, acestea nu erau aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora.

Or, în condițiile în care, pentru personalul aflat sub incidența dispozițiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, nu erau prevăzute niveluri de salarizare pentru luna decembrie 2018 sau pentru anul 2022, este evident că nici dispozițiile art. 38 din actul normativ nu aveau aplicabilitate directă, în privința acestui personal. Singura aplicabilitate a dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 asupra personalului din administrația publică locală era indirectă, în sensul că dispozițiile respective se aplicau cu privire la funcțiile indicate în art. 11 alin. (4) din aceeași lege-cadru, în raport cu care se stabilea limita maximă a veniturilor salariale pentru această categorie de personal.

Însă situația juridică s-a schimbat pentru personalul din administrația publică locală odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 226/2020, politica de austeritate bugetară devenindu-le direct aplicabilă prin însuși mecanismul de stabilire a drepturilor salariale de care reclamanții se prevalează și, mai precis, prin limitarea, instituită în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2023, a indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizații care constituie limita maximă pentru drepturile salariale aflate în discuție.

Din punctul de vedere al interpretării teleologice și sistematice, s-a arătat că actele normative adoptate succesiv de către Guvernul României prin care a fost temporizată creșterea etapizată a salariilor personalului plătit din fonduri publice au vizat reducerea nivelului de cheltuieli din bugetul general consolidat, în contextul anumitor dificultăți macroeconomice, inclusiv cheltuielile care priveau personalul din administrația publică locală și din structurile subordonate acesteia, care reprezintă un segment important al personalului plătit din fonduri publice.

O critică asupra argumentului expus mai sus ar putea fi aceea că personalul din administrația publică locală și din structurile subordonate acesteia nu este plătit din fondurile bugetului general consolidat, ci din fondurile bugetului local sau județean. O astfel de critică este însă lipsită de fundament, întrucât este notoriu faptul că majoritatea unităților administrativ-teritoriale au venituri extrem de mici în raport cu nivelul cheltuielilor și depind în totalitate de fondurile transferate de la bugetul general consolidat.

Așadar, interpretarea teleologică a normelor juridice în discuție conduce la concluzia că intenția legiuitorului a fost aceea de plafonare a cheltuielilor pentru întreg personalul plătit din fonduri publice, fără să aibă în vedere, la momentul adoptării celor trei ordonanțe de urgență ale Guvernului, ca funcționarii publici și personalul contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora să fie exceptați de la aplicarea politicilor de austeritate bugetară.

Interpretarea corectă a legislației care privește salarizarea personalului plătit din fonduri publice trebuie să asigure coerența în aplicarea acestor principii.

Astfel, este incontestabil faptul că dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu erau aplicabile decât indirect personalului aflat sub incidența art. 11 din acest act normativ, în sensul că funcțiile în raport cu care era stabilit nivelul maxim al veniturilor salariale (viceprimar, vicepreședinte de consiliu județean, viceprimar al municipiului București) erau supuse acelor dispoziții.

Prin efectul aplicării succesive a dispozițiilor art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 226/2020, art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 130/2021 și art. I alin. (4) din O.U.G. nr. 168/2022 a fost menținută la nivelul din luna decembrie 2020 indemnizația pentru funcțiile de demnitate publică prevăzută în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, impusă ca reper maxim pentru veniturile personalului aflat sub incidența art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Acceptarea primei opinii jurisprudențiale ar conduce, în mod concret, la stabilirea de drepturi salariale disproporționat de mari pentru funcționarii publici și personalul contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, încălcându-se atât scopul urmărit de Guvernul României prin adoptarea O.U.G. nr. 226/2020, O.U.G. nr. 130/2021 și O.U.G. nr. 168/2022, cât și principiile de bază ale sistemului de salarizare statuate de art. 6 lit. d), f) și h) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Mai exact, în această interpretare, s-ar ajunge la eludarea scopului măsurilor de austeritate bugetară, care au vizat totalitatea personalului plătit din fondurile publice.

Astfel, în lipsa unor derogări exprese pentru personalul din administrația publică locală și în condițiile în care majorarea prevăzută de art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 168/2022 nu privește și personalul care, în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, nu are o grilă de salarizare pentru anul 2022, ar însemna ca această categorie de personal să beneficieze, în perioada 2021-2023, de majorări salariale determinate de creșterea periodică a cuantumului salariului minim brut pe țară garantat în plată.

Or, o interpretare și aplicare a legii în acest sens ar permite uniformizarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică locală către maximul permis de art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 și, în anumite situații, chiar depășirea semnificativă a veniturilor salariale ale personalului din administrația publică centrală, ceea ce ar înfrânge principiul ierarhizării atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, și, evident, ar duce în derizoriu principiul importanței sociale a muncii. VII. Opinia judecătorilor-raportori

Judecătorii-raportori au apreciat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. I alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 226/2020, art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021 și art. I din O.U.G. nr. 168/2022, care au ca efect plafonarea salariilor și indemnizațiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, aceste reglementări legale sunt aplicabile și funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, chiar dacă prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu modifică sistemul de stabilire a salariilor de bază din familia ocupațională "Administrație" cuprins în art. 11 din aceeași lege-cadru. VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității recursului în interesul legii

Potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă: "Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești."

Conform prevederilor art. 515 din Codul de procedură civilă: "Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii."

Textele de lege menționate stabilesc condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei decizii de recurs în interesul legii, determinând, în același timp, și limitele analizei instanței în soluționarea acestei sesizări.

Procedând la verificarea regularității învestirii, în acord cu prevederile legale anterior evocate, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită în vederea pronunțării deciziei de recurs în interesul legii, autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj, regăsindu-se printre titularii dreptului de sesizare, prevăzuți de art. 514 din Codul de procedură civilă.

În ceea ce privește obiectul recursului în interesul legii, în raport cu dispozițiile art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că prin sesizarea de față este supusă dezlegării problema de drept vizând interpretarea și aplicarea diferită de către instanțe a dispozițiilor expuse la capitolul II din prezenta decizie, finalitatea recurgerii la această instituție juridică fiind asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, condiție care se reține a fi îndeplinită.

Sub aspectul cerinței de ordin formal prevăzute de dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, constând în dovada că problema de drept care formează obiectul sesizării a fost soluționată în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii, condiția este îndeplinită, având în vedere hotărârile judecătorești definitive anexate sesizării, din care rezultă că s-au dat dezlegări diferite problemei de drept în discuție.

Pentru argumentele expuse, se constată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. Asupra fondului recursului în interesul legii

Problema de drept care a primit o dezlegare diferită din partea instanțelor, așa cum se degajă din orientările jurisprudențiale conturate, privește aplicabilitatea prevederilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-au stabilit regulile privitoare la aplicarea etapizată a acestui act normativ, precum și aceea a ordonanțelor de urgență ale Guvernului adoptate în perioada 2020-2022, prin care s-a derogat parțial de la modalitatea de aplicare tranzitorie a legii-cadru în ceea ce privește salarizarea categoriei de personal reprezentată de funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale "Administrație" din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora.

Salarizarea acestei categorii de personal este reglementată prin art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit căruia: " (1) Pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în urma consultării organizației sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanților salariaților. (2) Nomenclatorul funcțiilor necesare desfășurării activităților specifice fiecărei instituții sau autorități a administrației publice locale, precum și ierarhia funcțiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III și cap. II lit. A pct. IV. (3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25. (4) Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli. (5) Angajarea, promovarea, avansarea în gradație a personalului prevăzut la alin. (1) se fac cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum și a celorlalte reglementări specifice funcționarilor publici și personalului contractual."

Referitor la aceste norme legale, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 1 din 19 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 28 martie 2024, a statuat deja că legiuitorul a instituit o excepție de la regula stabilirii drepturilor salariale prin norme juridice de forța legii, regulă stabilită prin art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, această excepție fiind expresia aplicării principiilor instituite de art. 120 din Constituția României, respectiv ale descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, ca principii de bază ale administrației publice locale. S-a remarcat astfel că Legea-cadru nr. 153/2017 prevede în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III și cap. II lit. A pct. IV, la care face trimitere alin. (2) al art. 11 din legea-cadru, doar nomenclatorul funcțiilor necesare desfășurării activităților specifice fiecărei instituții sau autorități a administrației publice locale, precum și ierarhia funcțiilor, stabilirea grilei de salarizare pentru personalul din aparatul de specialitate rămânând, în exprimarea principiilor anterior evocate, la latitudinea ordonatorului principal de credite, cu respectarea limitelor minime și maxime instituite de lege. Sunt avute în vedere salariul minim brut pe țară ca limită minimă și, respectiv, nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, al indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, ca limită maximă (paragrafele 68, 78 și 82 din decizia menționată).

Aceleași prevederi legale cuprinse în art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost analizate în mod repetat de Curtea Constituțională, care a subliniat că această marjă de apreciere a autorităților administrației publice locale nu este nelimitată, ci se exercită cu încadrarea între limitele minime și maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale, observându-se în plus că Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea salariului de bază și a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice locale.

Totodată, s-a arătat că "opțiunea legiuitorului a fost aceea de a corela salariile personalului din cadrul organelor administrației publice locale cu indemnizația funcției de viceprimar" (după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, respectiv a viceprimarului municipiului București), în condițiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 prevede în mod neechivoc reperele în raport cu care se stabilește indemnizația viceprimarului, fiind avute în vedere dispozițiile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora "Indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică se determină prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare", precum și împrejurarea că în anexa nr. IX lit. C - Funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorității publice locale la Legea-cadru nr. 153/2017 se regăsesc coeficienții corespunzători indemnizațiilor acestor funcții. Scopul urmărit de legiuitor prin această corelare "a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerență și previzibilitate în ceea ce privește cheltuielile cu personalul din cadrul autorităților administrației publice locale, cu alte cuvinte, pentru a se asigura că aplicarea art. 120 din Constituție privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale se va putea face în condiții de funcționare optimă a autorităților menționate" (Decizia Curții Constituționale nr. 632 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 27 iunie 2022, paragrafele 19 și 20).

Acestea reprezintă, în esență, particularitățile modalității de salarizare prevăzute prin Legea-cadru nr. 153/2017 pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale "Administrație" din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, particularități care trebuie urmărite și în lămurirea problemei de drept supuse interpretării pe calea prezentului recurs în interesul legii.

Revenind la aspectele care au generat jurisprudența neunitară, se constată că, în ceea ce privește stabilirea în concret a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă, indemnizațiilor de înc