ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.02.2024

ÎCCJ, Decizia nr. 39/2024

HOTĂRÂRE
12.02.2024
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 39/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 12 februarie 2024

Asupra recursului;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

l. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 3407 din 21 iunie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020 s-a constatat perimat recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 127 din 16 noiembrie 2020 a Curții de Apel Pitești - secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Recurentul A. a declarat recurs împotriva deciziei menționate anterior, înregistrat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2023.

În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepția nulității recursului, deoarece nerespectarea acestei condiții atrage sancțiunea nulității, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.

Înalta Curte reține că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispozițiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Astfel, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de judecată asupra situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea cazului de nelegalitate prevăzut limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speță, se constată că cererea de recurs conține doar declarația de recurs.

Prin urmare, cum prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete cu privire la soluția de perimare a cererii de recurs, acestea nu pot face obiectul analizei în prezenta cale de atac promovată, care, potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., urmărește să supună instanței superioare examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii nr. 3407 din 21 iunie 2023 cu regulile de drept aplicabile.

Prin urmare, constatând că recurentul nu a formulat critici împotriva hotărârii atacate și, cum în cauză nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. și va anula recursul.

Constată nul recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 3407 din 21 iunie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 februarie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-10-21
0,97
ÎCCJ, Decizia nr. 217/2024
Ședința publică din data de 21 octombrie 2024 Deliberând asupra cauzei prezente, reține următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Prin decizia civilă nr. 1393 din 27 septembrie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I c
ÎCCJ 2024-02-12
0,97
ÎCCJ, Decizia nr. 34/2024
Ședința publică din data de 12 februarie 2024 Asupra recursului; Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele: l. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea contestată Prin decizia civilă nr. 1705 din 21 septembrie 2023, pronunțate
ÎCCJ 2024-06-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3276/2024
e aflate pe rolul instanțelor de judecată nu poate constitui motivare a căii de atac. În actuala reglementare a C. proc. civ., recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se realizează exclusiv un control de legalita
ÎCCJ 2023-10-09
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 221/2023
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele: l. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea contestată Prin decizia civilă nr. 1383 din 08 iunie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție ‒ sec
ÎCCJ 2023-11-09
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2079/2023
cod, sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Coroborând dispozițiile legale mai sus citate, rezultă că hotărârile judecătorești pronunțate în recurs sunt definitive și nu s
Sursă