ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.10.2023

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 655/2023

HOTĂRÂRE
05.10.2023
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 655/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 05 octombrie 2023

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 98 din 25.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 592 raportat la art. 589 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus întreruperea executării pedepsei de 5 ani închisoare aplicată condamnatului A. (...) prin sentința penală nr. 72 din 28 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. x/2015 astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 16 iulie 2018, definitivă prin decizia penală nr. 177 din 06 iulie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2018, deținut în Penitenciarul Spital Rahova, pe o perioadă de 6 luni de zile.

În baza art. 592 alin. (2) raportat la art. 590 alin. (1) C. proc. pen. s-a impus condamnatului ca pe durata întreruperii executării pedepsei să respecte următoarele obligații:a) să nu depășească limita teritorială a țării decât în condițiile stabilite de instanță; b) să ia legătura, în termenul stabilit de instanță, cu organul de poliție din raza de domiciliu pentru a fi luat în evidență și a stabili mijlocul de comunicare permanentă cu organul de supraveghere, precum și să se prezinte la instanță ori de câte ori este chemat; c) să nu își schimbe locuința fără informarea prealabilă a instanței care a dispus întreruperea; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; e) să se prezinte de îndată la unitatea sanitară la care urmează să facă tratamentul.

S-a dispus punerea în libertate a condamnatului la rămânerea definitivă a sentinței de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 83/298/42/2015 din 06 iulie 2020 emis de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. x/2015.

S-a dispus comunicarea hotărârii instanței de executare, locului de deținere și organului de poliție de la domiciliul condamnatului.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrată la data de 24.10.2022 pe rolul Curții de Apel Ploiești, sub nr. x/2022, condamnatul A. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 72 din 28 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. x/2015, îndreptată prin încheierea din 16 iulie 2018 și rămasă definitivă la data de 06 iulie 2020 prin decizia penală nr. 177/06 iulie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de apel a reținut că prin sentința penală nr. 72 din 28 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. x/2015, îndreptată prin încheierea din 16 iulie 2018, definitivă la data de 06 iulie 2020 prin decizia penală nr. 177 din 06 iulie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018, s-a dispus condamnarea inculpatului A., la o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. raportat la art. 67 alin. (1) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., faptă din cursul anului 2011.

Au fost aplicate dispozițiile art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prev de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. raportat la art. 67 alin. (2) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., faptă din cursul anului 2010.

Au fost aplicate dispozițiile art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

S-a constatat că infractiunile deduse judecății sunt concurente cu infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. (1969) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. pentru care inculpatul A. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art. 86

1

și următoarele vechiul C. pen. prin sentința penală nr. 26 din 03.05.2016 a Curții de Apel Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 423 din 01.11.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În baza art. 97 alin. (1) C. pen. s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare mai sus menționată.

În baza art. 40 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 45 alin. (1) și (5) C. pen. s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de o treime din totalul celorlaltor pedepse rezultând o pedeapsă de 5 ani închisoare si interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

S-au aplicat dispozițiile art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 26 din 03.05.2016 a Curții de Apel Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 423 din 01.11.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata reținerii și arestării preventive a inculpatului, de la data de 19.11.2014 la data de 20.11.2014, de la data de 21.11.2014 la data de 20.01.2015, inclusiv și de la data de 11.02.2015, la data de 18.02.2015, inclusiv.

Potrivit art. 593 alin. (1) C. proc. pen. instanța competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere, corespunzătoare în grad instanței de executare.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale de către Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, prin care să se stabilească dacă persoana condamnată A., suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor și care face imposibilă continuarea executării pedepsei de 5 ani închisoare sau dacă specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății.

S-au înaintat către Institutul Național de Medicină Legală copiile înscrisurilor medicale depuse la dosar de persoana condamnată.

Astfel, examinând actele medicale aflate la dosar, coroborate cu concluziile raportului de nouă expertiză medico-legală efectuat în cauză, Curtea de apel a reținut că starea de sănătate a condamnatului este foarte gravă, acesta suferind de cu neoplazie- gradul IV, cu multiple metastaze hepatice, motiv pentru care a apreciat cererea condamnatului privind întreruperea pedepsei închisorii ca fiind întemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, arătând că, în mod greșit, la soluționarea cauzei în fond a participat un procuror de drept comun și nu un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, astfel cum prevăd dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013.

Examinând contestația de față prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în materie, Înalta Curte constată următoarele:

Obiectul cauzei pendinte îl constituie cererea prin care condamnatul A. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 5 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 72 din 28 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. x/2015, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 16 iulie 2018 și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 177 din 06 iulie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2018, pe o perioadă de 6 luni de zile.

Cererea astfel formulată își găsește temeiul în dispozițiile art. 592 raportat la art. 589 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Or, având în vedere, pe de o parte că, în dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Ploiești în care a fost pronunțată hotărârea prin care intimatul A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii a cărei executare solicită să fie întreruptă, una dintre părți, respectiv inculpatul B., a avut calitatea de judecător, iar, pe de altă parte dispozițiile art. 13 din Legea nr. 49/2022 privind desființarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. potrivit căreia la judecarea cauzelor în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii anume desemnați potrivit art. 3 alin. (3) din același act normativ, precum și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în respectivele cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele competente pe rolul cărora se află acestea, în mod corect, la soluționarea cauzei în fața instanței de fond a participat un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pentru considerentele anterior expuse și în raport de obiectul cauzei aflat pe rolul instanței de fond, respectiv cerere de întrerupere a executării pedepsei închisorii, Înalta Curte, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b), va) respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești împotriva sentinței penale nr. 98 din 25.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației vor rămâne în sarcina statului.

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești împotriva sentinței penale nr. 98 din 25.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.

Cheltuielile ocazionate cu soluționarea contestației rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 5 octombrie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă