ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5623/2023

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea la data de 17 martie 2023 și înregistrată sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând constatarea vătămării drepturilor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017; obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60 din Legea 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017 la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 03.05.2016, si H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023, precum și obligarea pârâtului Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reținute din pensie rezultate din indexarea și actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017 dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60 din Legea 223/2015 la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 03.05.2016, și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, conform gradului de colonel deținut, sume actualizate cu indicele de inflație, dacă este cazul, și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

2.1. Hotărârea Tribunalului Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 760 de la data de 14 iunie 2023 Tribunalul Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat soluționarea cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI și CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, în favoarea Curții de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, tribunalul a reținut că, în virtutea principiului disponibilității, reclamantul din prezenta cauză a exercitat acțiunea specială permisă art. 9 din Legea nr. 554/2004. În acest sens, urmează a fi stabilită competența materială de soluționare a cauzei în temeiul art. 10 din Legea nr. 554/2004, după rangul autorității emitente a actului administrativ contestat, care deși nu poate face obiect direct al acțiunii judiciare, este la baza nelegalității care ar justifica despăgubirile cerute sub forma diferenței de pensie. În acest sens, a concluzionat că îi revine curții de apel competența materială de soluționare a cererii de acordare a despăgubirilor.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 234 de la data de 2 octombrie 2023, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Tulcea, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți, secția de contencios administrativ și fiscal pentru pronunțarea asupra regulatorului de competență.

A reținut că, în lipsa reglementării în dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 a competenței materiale în situații precum cea reclamată în prezenta cauză, în raport de prevederile art. 122 C. proc. civ. și art. 95 pct. 1 C. proc. civ., nu se poate proceda la o aplicare a regulilor de competență prin analogie, întrucât ar însemna să se eludeze aceste dispoziții legale, dispoziții care sunt emise tocmai pentru a reglementa acest tip de situații. A apreciat că, rationae materiae, este competent să soluționeze cererea de față tribunalul.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și cu prevederile legale incidente în materie.

În speță, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care le consideră neconstituționale, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat ca pârâtul Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiei, respectiv obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la restituirea sumelor reținute din pensie, indexate și actualizate, sens în care s-a întemeiat pe art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocând și o excepție de neconstituționalitate în raport de reglementarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

Or, potrivit art. 126 alin. (6) teza finală din Constituția României revizuită "... Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale.", în timp ce art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prevede că "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță.".

Așadar, câtă vreme de esența acțiunii analizate este pretinsa vătămare a părții reclamante printr-o ordonanță/dispoziție dintr-o ordonanță, competența materială procesuală de soluționare a cererii de chemare în judecată revine instanței specializate de contencios administrativ, fiind instituită printr-o normă de rang constituțional, reflectată ulterior și în legea organică în materie.

În continuare, Înalta Curte constată că, dincolo de capătul de cerere vizând obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne la o restituire a sumelor litigioase reținute din pensie, reclamantul a solicitat inclusiv obligarea pârâtului Guvernului României la asigurarea fondurilor pentru restituirea pretinsă.

În aceste condiții, în raport de dispozițiile art. 126 alin. (6) teza finală din Constituția României revizuită și art. 9 din Legea nr. 554/2004, acesta din urmă invocat expres de partea reclamant ca temei juridic al cererii de chemare în judecată, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea creanței fiscale litigioase, Înalta Curtea constată că, în cauză, este determinant criteriul rangului central al pârâtului Guvernul României, autoritate publică în raport de care partea reclamantă pretinde existența unui act administrativ asimilat.

În consecință, observând și dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este curtea de apel în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul reclamantului.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.