ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5578/2023

Ședința publică din data de 23 noiembrie 2023

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.:

"Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 4 iunie 2021,reclamantele A. și B. în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară, C. și D., au formulat contestație împotriva rezoluției inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. C21-692, emisă la data de 05.05.2021, prin care s-a respins plângerea formulată de petiționare împotriva rezoluției de clasare nr. 927/A din 02.04.2021 dispuse în dosarul nr. x al Direcției de inspecție pentru judecători.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 905 din 13 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantele A. și B. în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară, C. și D..

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele A. și B., solicitând admiterea recursului și pe fond să se constate că reclamantele sunt proprietarii terenului, urmând ca pârâții să fie obligați să le respecte dreprtul de proprietate și posesia terenului.

În esență, au arătat că judecătorii de la Judecătoria Craiova și Tribunalul Dolj au încălcat atribuțiile ce le revin pentru a soluționa legal, temeinic și corect cererile de chemare în judecată.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea aspectelor invocate în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În subsidiar, a solicitat respingerea ca nefondat.

1.5. Procedura în fața instanței de recurs

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 23 noiembrie 2023, cu citarea părților.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare de către intimata-pârâtă, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentelor în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În speță, recursul formulat de recurentele-reclamante nu conține critici concrete aduse hotărârii instanței de fond, ci doar aspecte privind situația litigioasă cu referire la măsurile dispuse ori soluțiile pronunțate de Judecătoria Craiova și Tribunalul Dolj în dosarele ce au făcut obiectul sesizării adresate Inspecției Judiciare, nefiind combătut practic niciunul dintre considerentele instanței de fond (Curtea de Apel București).

Astfel, deși prima instanță, în considerente, a arătat motivele pentru care a reținut legalitatea soluției de clasare a sesizării dispusă de inspectorul judiciar, fiind exclusă ipoteza relei-credințe sau gravei neglijențe a judecătorilor reclamați, astfel cum sunt definite prin dispozițiile legale relevante, nefiind conturate indiciile săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, recurentele-reclamnate nu au înțeles să critice raționamentul instanței, fiind nemulțumite, de fapt, de soluțiile pronunțate de Judecătoria Craiova și Tribunalul Dolj în dosarele civile în care acestea au calitate procesuală, solicitând inclusiv anularea hotărârilor acestor din urmă instanțe și reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului ce a făcut obiectul litigiilor civile.

Deoarece recurentele-reclamante nu au formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte și afirmații, pe care nu le-au structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă în raport cu soluția instanței de fond, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare și va constata nul recursul formulat de reclamantele B. și A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară.

Constată nul recursul formulat de reclamantele B. și A. împotriva sentinței civile nr. 905 din 13 mai 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.