ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.11.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5449/2023

HOTĂRÂRE
16.11.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5449/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 22 februarie 2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat:

- să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017;

- obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea legii privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12 septembrie 2017;

- obligarea pârâtului Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reținute din pensie rezultate din indexarea și actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12 septembrie 2017, sume actualizate cu indicele de inflație, dacă este cazul, și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Totodată, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate extrinsecă a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție, care afectează O.U.G. nr. 59/2017 în ansamblul său.

În drept, a invocat art. 9 alin. (1), alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

2.1. Prin încheierea de ședință din data de 31 mai 2023, instanța a admis excepția necompetenței materiale procesuale a completului de judecată specializat în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad, invocată din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea completelor specializate în soluționarea cauzelor de contencios administrativ și fiscal din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad.

Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, înțelegând să investească instanța de contencios administrativ cu soluționarea prezentei cauze, iar în speță ar fi incidente prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul completului de judecată CA3-caf-2023 la data de 22 februarie 2023.

2.2. Prin sentința civilă nr. 679 din 28 iunie 2023, Tribunalul Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Arad a reținut, în esență, că, în raport de temeiul cererii de chemare în judecată, respectiv art. 9 din Legea nr. 554/2004, de calitatea pârâților de autorități publice centrale și de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Timișoara este competentă să soluționeze cauza dedusă judecății.

2.3. Prin sentința civilă nr. 549 din 28 septembrie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și funcționale, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea completelor specializate în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel Timișoara a reținut, în esență, că litigiul de față vizează dreptul la pensie, în esență modalitatea de calcul a pensiei cuvenite reclamantului, fiind dedus judecății fără discuție un raport de asigurări sociale, iar nu unul de drept administrativ ori fiscal, astfel competența revine completurilor specializate în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției de a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad, în circumscripția căruia își are domiciliul reclamantul.

Nu se poate reține că raportul juridic ar avea o natură de drept administrativ și ar determina competența instanței de contencios administrativ, de vreme ce litigiul nu poartă asupra unui act administrativ tipic ori a unui act administrativ asimilat, ci ceea ce se deduce judecății este modalitatea de stabilire a drepturilor cuvenite reclamantului cu titlu de pensie, sens în care reclamantul a solicitat obligarea autorității competente de a-i actualiza pensia de serviciu.

Așadar, în cauza de față nu se solicită nici anularea unui act administrativ, nici obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ, în accepțiunea dată acestei noțiuni prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, ci se solicită de la autoritatea căreia îi incumbă obligația de plată a pensiei, respectiv Casa de Pensii Sectorială a MAI, actualizarea pensiei de serviciu cuvenite reclamantului, precum și plata pensiei actualizate în favoarea acestuia.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

În speță, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care o consideră neconstituțională, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată, "(1)Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. … (5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

De asemenea, prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

Raportat la scopul urmărit prin introducerea acțiunii pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii constând în obligarea autorităților pârâte (autorități publice centrale) la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să se dispună încetarea vătămării, fără a privi aspecte în legătură cu impozite, taxe, contribuții, Înalta Curte constată că, în speță, este determinant criteriul rangului central al autorității pârâte, iar competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, conform art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul.

Această abordare se regăsește în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, făcând și obiectul unei soluții de principiu din data de 16 octombrie 2023 în care Plenul SCAF a ajuns la concluzia că, raportat la scopul urmărit de către reclamanți prin introducerea acestor acțiuni pe rolul instanțelor de judecată, respectiv la obiectul acțiunii, constând în obligarea autorității pârâte (autoritate centrală) la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel în a cărei circumscripție teritorială își au domiciliul reclamanții.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 16 noiembrie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-02-06
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 635/2024
Ședința publică din data de 6 februarie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: Circumstanțele cauzei Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalu
ÎCCJ 2024-01-17
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 44/2024
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la 14
ÎCCJ 2024-09-17
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1486/2024
Ședința publică din data de 17 septembrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administr
ÎCCJ 2024-01-17
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 34/2024
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la 14
ÎCCJ 2024-01-17
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 39/2024
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la 20
Sursă