ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5063/2023

Ședința publică din data de 2 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin sub nr. x/2023, la data de 23.02.2023, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a M.A.I a solicitat instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să dispună admiterea acțiunii în sensul constatării vătămării drepturilor si intereselor sale legitime, în sensul neactualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. 7 din O.U.G. nr. 59/2017, obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiei, ce trebuiau realizate, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, asupra art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, precum și cele rezultate din aplicarea H.G. nr. 28/2023, prin actualizarea soldelor de grad, publicată în MO nr. 41/13.01.2023; obligarea pârâților să restituie sumele reținute din pensie rezultate din indexarea și actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, asupra prevederilor art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 și H.G. nr. 28/2023, privind actualizarea soldelor de grad publicată în Monitorul Oficial nr. 41/13.01.2023, art. 1 și 2, conform gradului de comisar șef deținut, sume actualizate cu indicele de inflație, dacă este cazul și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2021.

Reclamantul mai solicită ca instanța să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (3) și alin. (5) și art. 79 alin. (1) din Constituția României, care afectează O.U.G. nr. 59/2017, în ansamblul său.

Tribunalul Caraș-Severin, secția I civilă Complet Specializat-Conflicte de Muncă și de Asigurări Sociale, prin sentința civilă nr. 663 din 7 iunie 2023 a admis excepția necompetenței materiale procesuale a completului C30 (0) - Civil din cadrul secției I civile, complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă a Tribunalului Caraș-Severin, invocată din oficiu de către instanță și în consecință: a declinat competența de soluționare a acțiunii civile formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2023 la data de 11.07.2023.

La termenul de judecată din data de 28.09.2023, instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara în soluționarea prezentei cauze și a reținut cauza spre soluționare pe această excepție.

Prin sentința nr. 594 din 12 octombrie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială a instanței, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea completelor specializate în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției I Civile a Tribunalului Caraș-Severin. A constatat că între Curtea de Apel Timișoara și Tribunalul Caraș-Severin s-a ivit un conflict negativ de competență. În baza dispozițiilor art. 134 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei de față și a înaintat prezentul dosar Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu Guvernul Romaniei și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, o cerere prin care solicită ca instanța să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII, pct. 2 și pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (3) și alin. (5) și art. 79 alin. (1) din Constituția României, care afectează O.U.G. nr. 59/2017, în ansamblul său.

În speță, reclamantul a solicitat și repararea pagubei pricinuite prin indexarea și actualizarea pensiei, ce trebuiau realizate conform dispozițiilor art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, nemodificate prin O.U.G. nr. 59/2017, respectiv prin emiterea unui act de către o autoritate centrală.

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru diminuarea pensiei ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Prin urmare, în raport de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ, Înalta Curtea constată că, în cauză, este determinant criteriul rangului central al autorităților pârâte față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în situația în care prevederile ordonanței de urgență vor fi declarate neconstituționale.

În consecință, în raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este curtea de apel în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul reclamantului.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 02 noiembrie 2023.