ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4874/2023

Ședința publică din data de 26 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10 februarie 2023, pe rolul Curții de Apel Oradea, reclamantul A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Guvernul României:

- să constate vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale reclamantului, prin punerea în aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2022 a dispozițiilor art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal bugetare, publicată în M. Of. nr. 1202/18.12.2021, în temeiul cărora s-a aplicat o cotă de contribuție la sistemul de sănătate de 10% asupra veniturilor din pensii pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 RON, pentru fiecare drept de pensie;

- obligarea pârâților la despăgubiri constând în plata către reclamant a unor sume egale cu sumele reținute începând cu luna ianuarie 2022 din pensia reclamantului cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, despăgubirile urmând a fi calculate începând cu prima reținere din pensia reclamantului și până la acoperirea integrală a prejudiciului, indexate cu rata inflației; obligarea pârâților la despăgubiri constând în plata dobânzilor legale aferente sumelor reținute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei rețineri și până la acoperirea integrală a prejudiciului (art. 6 din O.G. nr. 13/2011).

Reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în M.O. nr. 1202/18.12.2021, respectiv neconstituționalitatea acelor prevederi din O.U.G. nr. 130/2021 prin care s-au introdus contribuțiile sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din pensii, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 RON, în speță, art. XXIV pct. 11-14, 16-19, prevederile fiind neconstituționale în raport de dispozițiile art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) și (2), art. 47 alin. (1), (2), art. 56 alin. (2), (3), art. 73 alin. (1), art. 115 alin. (4) și (6), art. 139 alin. (1) din Constituția României.

2.1. Prin sentința civilă nr. 112 din 3 mai 2023 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Oradea în soluționarea prezentei cauze, invocată prin întâmpinare, și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Tribunalului Bihor, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal.

În motivarea acestei soluții, curtea a reținut că pentru stabilirea instanței competente să soluționeze acțiunile întemeiate pe art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, sunt aplicabile, în funcție de obiectul acțiunii, criteriile de la art. 10 din Legea contenciosului administrativ.

Cum în speță se solicită restituirea unor sume de bani reținute cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate, este evident că obiectul acțiunii îl constituie pretenția de restituire a contribuției menționate, astfel că prezentul litigiu trebuie calificat ca un litigiu având ca obiect contribuții, dintre cele menționate la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, consecința fiind aplicarea criteriului valoric în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei.

Având în vedere că valoarea obiectului litigiului este sub pragul de 3.000.000 RON stabilit prin prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum rezultă din însumarea cuantumului contribuției lunare la asigurări sociale de sănătate înscrise în taloanele de pensie depuse la dosar, competența materială de soluționare a prezentei cauze îi revine tribunalului.

2.2. Prin sentința civilă nr. 451/CA/2023 din 13 septembrie 2023 a Tribunalului Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamante în favoarea Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal și, constatând ivit conflictul negativ de competență, instanța a suspendat judecata cauzei și a sesizat Înalta Curte de Casație si Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că aplicând criteriul rangului autorității emitente (Guvernul României, care este autoritate publică centrală), nu este competent din punct de vedere material să soluționeze speța pendinte, competența de soluționare revenind, în primă instanță, Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat acordarea de despăgubiri constând în restituirea sumelor reținute din pensia lunară, potrivit O.U.G. nr. 130/2021, cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, susținând existența unei vătămări cauzate prin punerea în aplicare a prevederilor acestui act normativ, față de care a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XXIV pct. 11-14, 16-19 din O.U.G. nr. 130/2021.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei stabilindu-se în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborate cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată, "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță, (…), (5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

În ceea ce privește determinarea instanței competente material să soluționeze în fond un litigiu de contencios administrativ, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, și în jurisprudența secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mod constant și unitar, s-a reținut că dispozițiile respective prevăd două criterii distincte, după cum urmează:

- criteriul rangului autorității emitente, conform căruia, în cazul litigiilor având ca obiect un act administrativ, competența materială este stabilită în favoarea curții de apel sau a tribunalului, după cum actul a fost emis de o autoritate centrală sau locală;

- criteriul valoric, conform căruia, în cazul litigiilor având ca obiect un act administrativ fiscal care privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, competența este stabilită în funcție de criteriul valoric, fără a mai fi avut în vedere criteriul rangului autorității emitente.

Raportat la scopul urmărit de reclamant prin introducerea acțiunii pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii constând în obligarea autorității pârâte (autorități publice centrale) la plata de despăgubiri, Înalta Curte constată că, în speță, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, conform art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul.

Astfel, în raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reține, potrivit dovezilor de la dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel Oradea, motiv pentru care constată că această instanță este competentă material și teritorial să soluționeze cauza în fond.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 26 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.