ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2349/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2349/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 14 noiembrie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 19 decembrie 2022 pe rolul Tribunalului Timiș, secția I civilă sub nr. x/2022 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Craiova și Ministerul Justiției, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului Tribunalul Gorj la plata unei despăgubiri constând într-o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, actualizată cu indicele de inflație și a dobânzii legale penalizatoare începând cu data pensionării și până la data plății efective.
De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâților Curtea de Apel Craiova și Ministerul Justiției la alocarea fondurilor necesare plății sumelor menționate.
Prin sentința civilă nr. 416/PI din 6 aprilie 2023 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut, în esență, că, cererea având ca obiect un conflict de muncă este de competența teritorială a tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul precum și că, în cauză, reclamantul este pensionar și are domiciliul în Târgu-Jiu, jud. Gorj.
S-a mai reținut că dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 30 mai 2023 sub același număr de dosar.
Prin sentința nr. 825/2023 din 21 septembrie 2023, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Gorj, invocată din oficiu, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.
Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Gorj și Tribunalul Timiș, a fost suspendată din oficiu judecata cauzei în vederea înaintării dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut, în esență, că reclamantul a îndeplinit funcția de judecător la Tribunalul Gorj, până la data de 01.03.2016, când a fost eliberat din funcție urmare a pensionării, prin Decretul nr. 270 din data de 01.03.2016.
De asemenea, având în vedere că cererea a fost introdusă împotriva Tribunalului Gorj, s-a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (2) și alin. (2)
1
C. proc. civ., care prevăd o competență teritorială alternativă, reclamantul având posibilitatea să aleagă între instanța de la domiciliul său - Tribunalul Gorj și un tribunal din circumscripția unei curți de apel învecinate.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 2 octombrie 2023 sub același număr.
Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Tribunalul Timiș, secția I civilă și Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Timiș, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Cauza are ca obiect cererea de obligare a pârâtului Tribunalului Gorj la calcularea și plata indemnizației prevăzute de dispozițiile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, actualizate în funcție de indicele de inflație și a dobânzii legale aferente, de la data nașterii dreptului, respectiv data eliberării din funcție prin pensionare, până la data plătii efective.
Reclamantul, domiciliat în jud. Gorj, a îndeplinit funcția de judecător la Tribunalul Gorj, până la data de 01.03.2016, când a fost eliberat din funcție urmare a pensionării, prin Decretul nr. 270 din data de 01.03.2016.
Așa fiind, se reține că reclamantul, fost judecător la data introducerii acțiunii - 19 decembrie 2022, a învestit Tribunalul Timiș cu un conflict de muncă, pârât în cauză fiind Tribunalul Gorj.
Potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (2) Codul muncii, competența teritorială în cazul conflictelor de muncă aparține tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau reședința reclamantul, iar potrivit dispozițiilor art. 210 din Legea nr. 62/2011, cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.
În raport cu aceste dispoziții legale, având în vedere și domiciliul reclamantului, situat în jud. Gorj, competența de soluționare a cauzei ar reveni Tribunalului Gorj.
Totodată, potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ. "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar potrivit alin. (2) al aceluiași text legal:
"în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii".
Conform art. 127 alin. (2
1
) C. proc. civ.:
"dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".
Se reține că reclamantul avea calitatea de pensionar la data formulării acțiunii, prin urmare, nu își desfășoară activitatea la instanța competentă să soluționeze cauza sau la instanța superioară acesteia, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.
Înalta Curte formulează însă observația că cererea a fost introdusă împotriva instanței căreia i-ar reveni, în mod obișnuit, competența soluționării în fond a cererii, Tribunalul Gorj având calitatea de pârât în cauză.
Prin urmare, devin incidente dispozițiile art. 127 alin. (2) și (2
1
)
C. proc. civ., în conformitate cu care, în cazul în care cererea este introdusă împotriva unei instanțe de judecată, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.
Aceste norme reglementează dreptul de opțiune al părții reclamante care are posibilitatea să introducă cererea de chemare în judecată împotriva unei instanțe de judecată, fie chiar la instanța respectivă, aplicând regula generală în materie de competență, fie la o altă instanță din raza unei curți de apel învecinate. Caracterul facultativ rezultă din folosirea verbului "poate", ceea ce duce la concluzia că reclamantul decide dacă se prevalează sau nu de această posibilitate, putând renunța la beneficiul acordat de lege.
Or, în caz de competentă teritorială alternativă, alegerea instanței competente aparține reclamantului, potrivit art. 116 C. proc. civ.
În alți termeni, în toate cazurile de competență alternativă, reclamantul are dreptul să aleagă instanța competentă iar, odată învestită una dintre instanțele competente teritorial, opțiunea reclamantului nu poate fi cenzurată, prin introducerea acțiunii stabilindu-se în mod definitiv competența teritorială a respectivei instanțe.
În cauză, se constată că reclamantul și-a manifestat opțiunea în condițiile art. 127 alin. (2) și (2
1
)
C. proc. civ., sesizând astfel una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă potrivit legii.
Prin depunerea cererii de chemare în judecată la Tribunalul Timiș, competența acestei din urmă instanțe de a soluționa acțiunea cu care a fost învestită a fost stabilită în mod definitiv, fiind câștigată cauzei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (2) și (4) C. proc. civ., competența de soluționare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Timiș, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 noiembrie 2023.