ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2203/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea adresată Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc în data de 26 octombrie 2021 și înregistrată sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele B. și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, solicitând ca, pe cale de ordonanță președințială, să se dispună ca pârâta să-i permită să aibă legături personale cu fiul său, C..

Sentința pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc Prin sentința civilă nr. 946 din 12 noiembrie 2021, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a admis excepția netimbrării, invocată din oficiu, și a anulat cererea reclamantului ca netimbrată.

Încheierea pronunțată de Tribunalul Suceava Prin încheierea din 25 februarie 2022, Tribunalul Suceava a suspendat, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., judecarea apelului declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 946 din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Suceava Prin încheierea de ședință din 13 aprilie 2022, Curtea de Apel Suceava a suspendat judecarea recursului în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere lipsa nejustificată a părților, precum și faptul că niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Prin decizia nr. 28 din 15 februarie 2023, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis excepția perimării și a constatat perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de suspendare din 25 februarie 2022, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2021.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 28 din 15 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, la 23 februarie 2023, a formulat cerere de recurs reclamantul A., prin care invocă aspecte de fapt din dosar. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul în raport cu excepțiile procesuale invocate, Înalta Curte constată următoarele: II.1. Cu privire la excepția nulității recursului pentru netimbrare, invocată de instanță, din oficiu. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material (...) pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON". De asemenea, art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta și de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea. În speță, prin rezoluția din 21 martie 2023, de verificare și regularizare a cererii de recurs, instanța a stabilit în sarcina recurentului obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, prin aceeași rezoluție, recurentului i s-a adus la cunoștință faptul că are posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, sau cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (2) coroborat cu art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013 Obligația privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentului, în data de 30 martie 2023, prin intermediul adresei emise în data de 24 martie 2023, potrivit procesului-verbal de înmânare aflat la dosar. Recurentul-reclamant nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și nici nu a formulat cerere de ajutor public judiciar, ori cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. Întrucât recurentul-reclamant nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, în temeiul prevederilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancțiunea anulării acestuia. II. 2. Cu privire la excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare, invocată de instanță, din oficiu. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. În cauză, prin decizia nr. 28 din 15 februarie 2023, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis excepția perimării și a constatat perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de suspendare din 25 februarie 2022, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2021. Prin cererea de recurs, recurentul și-a arătat doar nemulțumirea cu privire la atitudinea intimatei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, despre care susține că încalcă Legea nr. 272/2004, în continuare redând motivele pentru care a învestit instanța cu acțiunea ce face obiectul prezentului dosar. Astfel, recurentul a făcut referire la situația de fapt a litigiului, fără a se raporta la soluția de suspendare a judecății pronunțată în cauză de curtea de apel. Înalta Curte reține, în acest sens, că recurentul nu a făcut trimitere la considerentele Curții de Apel Suceava, la modalitatea în care a fost aplicată instituția perimării recursului, și nici nu a indicat vreo normă de drept încălcată de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea deciziei recurate. Ca atare, invocarea de către recurentul-reclamant a unor aspecte de netemeinicie ale litigiului, care nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, și fără avea legătură cu raționamentul curții de apel, nu poate conduce la examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecății. Drept urmare, având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 489 alin. (2) din același act normativ. Având în vedere aceste excepții, precum și efectele pe care acestea le produc, aplicând art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite, ca fiind prioritară, excepția nulității recursului pentru netimbrare. Pentru toate aceste considerente, făcând aplicarea art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (3) C. proc. civ.,va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 28 din 15 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2021.