ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1659/2023

Ședința publică din data de 18 octombrie 2023

Asupra cauzei, constată următoarele:

Încheierea pronunțată de Curtea de Apel București:

Prin încheierea din 17 ianuarie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a suspendat, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecata cererilor de apel formulate de apelantul-reclamant A. și de apelanta-pârâtă B. împotriva sentinței civile nr. 2541 din 11 octombrie 2022 pronunțate de Tribunalul Ilfov.

Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva încheierii din 17 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, reclamantul A. a declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a solicitat să se dispună judecata cererilor de apel, precizând că la termenul din 17 ianuarie 2023 nu s-a putut prezenta întrucât se afla în Grecia pentru investigații medicale.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (15 decembrie 2021), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471

1

a alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 18 octombrie 2023, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare asupra excepției nulității recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul în raport de excepția nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Aspectele prezentate în cererea de recurs nu conțin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În cuprinsul cererii ce a învestit Înalta Curte, recurentul-reclamant A. a arătat că la termenul din 17 ianuarie 2023 nu s-a putut prezenta în fața instanței de apel întrucât se afla în Grecia pentru investigații medicale.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății.

Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată de instanță (în speță, suspendarea judecății apelurilor), ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței, fiind necesară o argumentare motivată a criticii în drept de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

Formularea unei cereri lipsite de o motivare corespunzătoare, în raport de care instanța să se poată pronunța, limitată la explicarea motivului pentru care partea a lipsit de la judecata cauzei, fără o argumentare a incidenței vreunui motiv de casare, cerere privată de elementele de fapt și de drept necesare și esențiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate fi reținută ca fiind o motivare a căii de atac în sensul prevăzut de lege.

Față de solicitarea recurentului-reclamant de judecare a cererilor de apel, se reține că în cuprinsul dispozițiilor art. 415 pct. 1, C. proc. civ. prevede remediul procedural în cazul în care a fost dispusă măsura suspendării cauzei, însă una dintre părți dorește continuarea judecății - "judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor."

Cererea de repunere pe rol a cauzei se depune la instanța care a dispus măsura suspendării, în speță Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, înainte de împlinirea termenului de perimare prevăzut de dispozițiile art. 416 C. proc. civ.

Având în vedere considerentele expuse, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, în condițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2023.