ÎCCJ, Decizia nr. 236/2020
ÎCCJ, Decizia nr. 236/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
I. Prin Decizia penală nr. 10 din data de 4 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2018 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 145 din data de 08 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2018.
S-a reținut că A. a formulat contestație la executare împotriva Deciziei penale nr. 145 din data de 08 octombrie 2018, hotărâre definitivă pronunțată într-o altă contestație, nesusceptibilă de a face obiectul căii de atac formulate, aspect de natură a încălca principiul unicității căilor de atac reglementate de lege și dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate.
II. Împotriva acestei decizii a formulat contestație A.
Prin Decizia penală nr. 156 din data de 10 iunie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de A. împotriva Deciziei penale nr. 10 din data de 4 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2018.
Instanța a reținut, în esență, că petenta a exercitat în cascadă contestație, contestație la executare și apoi din nou contestație împotriva unor hotărâri definitive și nesusceptibile a fi reformate prin exercitarea succesivă a altor căi de atac, în condiții nereglementate de codificarea procesual penală.
III. Nemulțumită fiind și de această soluție, contestatoarea A. a formulat contestație.
Prin Decizia penală nr. 252 din data de 28 octombrie 2019, pronunțată de Completul de 5 Judecători - Penal 1 - 2019 în Dosarul nr. x/2019 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de A. împotriva Deciziei penale nr. 156 din data de 10 iunie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019, instanța reținând că, în cauză s-a exercitat contestație împotriva unei hotărâri definitive și nesusceptibile a fi reformate prin exercitarea succesivă a altor căi de atac.
IV. Împotriva Deciziei penale nr. 252 din data de 28 octombrie 2019, pronunțată de Completul de 5 Judecători - Penal 1 - 2019 în Dosarul nr. x/2019 a formulat contestație A.
Prin Decizia penală nr. 97 din 29 iunie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 252 din data de 28 octombrie 2019, pronunțată de Completul de 5 Judecători - Penal 1 - 2019 în Dosarul nr. x/2019.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în esență, că A. a formulat succesiv contestații la executare și contestații împotriva unor hotărâri definitive și nesusceptibile a fi reformate prin exercitarea altor căi de atac, în condiții nereglementate de C. proc. pen.
V. Împotriva Deciziei penale nr. 97 din 29 iunie 2020 a formulat contestație A., cauza înregistrându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători la data de 24 septembrie 2020 sub nr. , în cauză fiind stabilit prim termen la data de 07 decembrie 2020, când reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac promovate.
Examinând calea de atac formulată, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acesteia, prin raportare la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători constată ca fiind inadmisibilă contestația formulat, pentru considerentele următoare:
Dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.
Revine așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestației este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Astfel, potrivit art. 425
1
din C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, dispozițiile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
Prin urmare, această cale de atac poate fi exercitată doar dacă legea o prevede expres, or, decizia pronunțată în contestație nu este supusă niciunei căi de atac, neputând fi cenzurată într-o altă cale de atac neprevăzută de lege.
Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, examinând actele și lucrările dosarului prin raportare la dispozițiile legale incidente în speța dedusă judecății, constată că, în speță, contestatoarea A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei decizii definitive, hotărâre nesusceptibilă de a face obiectul unei noi căi de atac ordinare sau extraordinare.
Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, a principiului unicității căilor de atac reglementate de lege și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, și din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Față de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 97 din 29 iunie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 97 din 29 iunie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 decembrie 2020.