ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 914/2023

Ședința publică din data de 21 februarie 2023

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 25.01.2022 sub nr. x/2022, reclamantul reclamantul A., minor, asistat de părinții B. și C., a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătătii și Casa Națională de Asigurări de Sănătate ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la asigurarea, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare de 100% (fără contribuție personală), a combinației de medicamente IVACAFTORUM + TEZACAFTORUM + ELEXACAFTORUM (denumire comercială KAFTRIO) și KALYDECO (IVACAFTORUM), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022

Prin sentința nr. 19/2022 din 8 februarie 2022 Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a decis următoarele: "Respinge, ca fiind neîntemeiate, excepțiile invocate de pârâții Ministerul Sănătătii, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Guvernul României.

Admite cererea de ordonanță președințială, formulată de reclamantul A., minor, asistat de părinții B. și C., cu domiciliul ales în București, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, cu sediul în București, Piata Victoriei nr. 1, Ministerul Sănătății, cu sediul în București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu sediul în București, și în consecință:

Obligă pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătătii și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să asigure reclamantului A., fără somație și fără trecerea unui termen, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Galați, secția CAF, pe bază de prescripție medicală în regim de compensare de 100% (fără contribuție personală), combinația de medicamente IVACAFTORUM + TEZACAFTORUM + ELEXACAFTORUM (denumire comercială KAFTRIO) și KALYDECO (IVACAFTORUM).".

Împotriva sentinței nr. 19/2022 din 8 februarie 2022 Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs pârâții Guvernul României și Ministerul Sănătății. Ambele recursuri au fost întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., pârâtele solicitând casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată.

În cauză nu a fost depusă întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, motivul de recurs de ordine publică referitor la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant, Înalta Curte constată următoarele:

Excepția lipsei capacității procesuale de folosință, este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului.

Rezultă, astfel, că lipsa capacității procesuale de folosință poate să fie invocată atât în primă instanță, cât și direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepție procesuală, iar în recurs, în condițiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanța poate să invoce lipsa capacității procesuale de folosință din oficiu, oricând, pe cale de excepție procesuală, în etapa judecății în primă instanță, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecății în căile de atac".

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispozițiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existența folosinței drepturilor civile, respectiv a capacității de folosință.

Așadar, capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință, așa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură. Aceste dispoziții sunt aplicabile pe tot parcursul judecății, atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac, de la momentul formulării, până la cel al soluționării cererii/căii de atac.

Înalta Curte constată că intimatul-reclamant A. a decedat la data de 9 februarie 2022, conform certificatului de deces seria x nr. x eliberat la data de 10 februarie 2022 de Primăria Municipiului Brăila, aflat la dosar.

Prin urmare, la acest moment, intimatul-reclamant este lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudindea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 C. proc. civ.

De asemenea, având în vedere obiectul prezentei acțiuni, respectiv obligarea pârâților Guvernul României, Ministerul Sănătătii și Casa Națională de Asigurări de Sănătate la asigurarea, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare de 100% (fără contribuție personală), a combinației de medicamente IVACAFTORUM + TEZACAFTORUM + ELEXACAFTORUM (denumire comercială KAFTRIO) și KALYDECO (IVACAFTORUM), instanța de control judiciar reține că dreptul pretins de aceasta este un drept intuitu personae, stingându-se odată cu încetarea capacității de folosință a titularului, respectiv la moartea acestuia.

În concluzie, Înalta Curte constată că una dintre condițiile de exercitare ale recursului, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinit în cauză.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) și art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului reclamant A. și va anula recursurile declarate de pârâții Guvernul României și Ministerul Sănătății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursurile declarate de pârâții Guvernul României și Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 19/2022 din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa calității procesuale de folosință a intimatului reclamant A..

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 21 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.