ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5409/2023

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 30.12.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând:

- să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 și pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal prin aplicarea cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10%, în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4.000 RON;

- obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor reținute din pensie cu titlu de C.A.S.S., începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație, și să plătească dobanda legală penalizatoare, prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011;

- obligarea pârâților să restituie sumele reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație, și să plătească dobânda legală penalizatoare, prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XXIV pct. 12 și pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021 în raport cu dispozițiile art. 44, art. 47, art. 115, art. 125 și art. 56 din Constituția României, iar în ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, a arătat că O.U.G. nr. 130/2021 prezintă carențe procedurale, întrucât, sub pretextul urgenței, nemotivat, se încalcă dispozițiile referitoare la ritmul normal de transparență decizională și adaptare, părțile implicate nefiind consultate.

În drept, reclamantul a înțeles să invoce prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința nr. 439/2023 din 6 aprilie 2023, Tribunalul Gorj a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 15.05.2023, sub dosar nr. x/2023.

2.1. Hotărârea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 195/2023 din 25 mai 2023, Curtea de Apel Craiova a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că obiectul acțiunii constă în obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. de a-i restitui sume reținute cu titlu de contribuție obligatorie pentru fondul național de asigurări sociale de sănătate, prin punerea în aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 130/2021.

Totodată, a reținut că invocarea de către reclamant a excepției de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 130/2021, odată cu cererea de chemare în judecată, nu face ca această împrejurare să se constituie în obiectul principal al acțiunii, cu consecința atragerii automate a competenței curții de apel ca instanță de contencios administrativ.

Prin urmare, întrucât obiectul real al cererii deduse judecății constă în pretenția reclamantului de restituire a contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate reținute lunar, precum și plata dobânzii legale a sumelor reținute, iar cuantumul acestora nu depășește suma de 3.000.000 RON, curtea de apel a reținut că, aplicând criteriul valoric în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei, potrivit art. 10 alin. (1) teza a I din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cererii de chemare în judecată aparține Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 29.06.2023, sub dosar nr. x/2023.

2.2. Hotărârea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 689/2023 din 22 septembrie 2023, Tribunalul Gorj a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, în esență, că, în cauza dedusă judecății, reclamantul solicită instanței să se constate că este vătămat printr-o ordonanță a Guvernului, act normativ emis de o autoritate centrală.

În aceste circumstanțe, raportându-se la rangul central al autorității pârâte față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri și obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării cauzată printr-o ordonanță a Guvernului, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în același sens, fiind și dispozițiile art. 96 pct. 1 din C. proc. civ., potrivit cărora curțile de apel judecă "în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale".

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri de către pârâtul Guvernul României, ca urmare a punerii în aplicare a dispozițiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, declarată neconstituțională.

Având în vedere cererea de chemare în judecată promovată de reclamant prin care acesta se consideră vătămat printr-o ordonanță a Guvernului, devin incidente dispozițiile art. 126 alin. (6) teza finală din Constituția României care stabilesc că instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale.

Totodată, față de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ, Înalta Curte constată că, în speță, este determinant criteriul rangului central al autorității pârâte față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri și obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării.

Pentru toate aceste considerente, în raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform dovezilor de la dosar reclamantul având domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel Craiova, Înalta Curte reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Craiova.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a MAI, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 16 noiembrie 2023.