ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1545/2024

Ședința publică din data de 14 martie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată initial pe rolul Tribunalului Timiș - sectia I civilă la data de 27 decembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat pronunțarea unei sentințe prin care:

- să se constate vătămarea drepturilor și intereselor legitime, prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal, respectiv prin aplicarea cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4.000 RON;

- obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor reținute din pensie cu titlu de CAS, începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011;

- obligarea pârâților să restituie sumele reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, în raport cu cele ale art. 44, art. 47, art. 115, art. 125 și art. 56 din Constituția României.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă nr. 641/PI din 18 mai 2023, Tribunalul Timiș – secția I-a civilă a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Timiș și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a M.A.I., în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

2.1. Prin sentința civilă nr. 477 din 12 septembrie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ fiscal a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ fiscal a reținut, în esență, că litigiul nu privește dreptul la pensie, ci o obligație care prin natura ei este fiscală, respectiv o contribuție în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește valoarea prejudiciului pretins de reclamant, instanța a constatat că acesta nu l-a cuantificat exact, dar a indicat că acesta reprezintă contravaloarea actualizată a contribuției pentru asigurări sociale de sănătate în procent de 10% pentru partea ce depășește suma lunară de 4.000 RON, calculată pentru anul 2022, sumă care în mod evident nu poate depăși valoarea de 3.000.000 RON, întrucât nici cumulul pensiei încasate de reclamant în cursul anului 2022 nu depășește această sumă, după cum rezultă din înscrisurile anexate la cererea de chemare în judecată și la întâmpinarea Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne

Prin urmare, fiind vorba despre un litigiu ce vizează o contribuție reglementată de Codul fiscal cu o valoare de până la 3.000.000 RON, Curtea a constatat că revine Tribunalului Timiș – secția de contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a litigiului, ca instanță de la domiciliul reclamantului – situat în Municipiul Timișoara, județul Timiș.

În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor reținute din pensie cu titlul de contribuție pentru asigurări sociale de sănătate în baza O.U.G. nr. 130/2021, Curtea a reținut caracterul accesoriu al acestei solicitări în raport cu pretenția de obligare a pârâților la repararea prejudiciului, fiind incidente dispozițiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ.. Prin urmare, conform acestei reglementări, competența de soluționare a prezentei cauze revine Tribunalului Timiș inclusiv pentru cererea de obligare a Guvernului României să asigure fonduri pentru repararea prejudiciului pricinuit reclamantului.

Pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Timiș, cauza a fost înregistrată la data de 19 septembrie 2023, sub număr x/2022*.

2.2. Prin sentința civilă nr. 15 din 09 ianuarie 2024, Tribunalul Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivarea hotărârii, Tribunalul Timiș – secția de contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență, criteriul rangului autorității pârâte, precum și soluția adoptată în cadrul Întâlnirii președinților secțiilor specializate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel dedicate unificării practicii judiciare în domeniul contencios administrativ și fiscal București, 22 – 23 mai 2023.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

În speță, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, pe care o consideră neconstituțională, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată:

"(1)Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță.

(5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

De asemenea, prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

Raportat la scopul urmărit prin introducerea acțiunii pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii constând în obligarea autorităților pârâte (autorități publice centrale) la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să se dispună încetarea vătămării, fără a privi aspecte în legătură cu impozite, taxe, contribuții, Înalta Curte constată că, în speță, este determinant criteriul rangului central al autorității pârâte, iar competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, conform art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul.

Această abordare se regăsește în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, făcând și obiectul unei soluții de principiu din data de 16 octombrie 2023 în care Plenul SCAF a ajuns la concluzia că, raportat la scopul urmărit de către reclamanți prin introducerea acestor acțiuni pe rolul instanțelor de judecată, respectiv la obiectul acțiunii, constând în obligarea autorității pârâte (autoritate centrală) la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel în a cărei circumscripție teritorială își au domiciliul reclamanții.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2024.