ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3964/2023

Ședința publică din data de 20 septembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată la data de 22 ianuarie 2020 pe rolul Tribunalului Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții UAT Comuna Nufăru, prin Primar și Primarul Comunei Nufăru, revocarea în tot a dispoziției nr. 224/23.12.2019 privind unele măsuri de recuperare a unor prejudicii constatate de către Camera de Conturi Tulcea prin decizia nr. 9/2019.

1.2. Prin sentința civilă nr. 1070 din data de 20.11.2020, Tribunalul Tulcea -, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta A., ca nefondată.

1.3. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate, cauza fiind înregistrată, în recurs, pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

1.4. Prin încheierea din data de 19 mai 2021, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a suspendat cauza în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților.

1.5. La data de 22.11.2021 recurenta A. a formulat cerere de repunere pe rol

Prin decizia civilă nr. 172 din 17 februarie 2022, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a admis sesizarea din oficiu și a constatat perimarea cererii de recurs promovată de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 1070/20.11.2020 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Nufăru - prin Primar și Primarul Comunei Nufăru.

Împotriva deciziei menționate la punctul I.2. de mai sus a declarat recurs recurenta - reclamantă A., criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva unor argumente circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de recurs ce a constatat perimarea căii de atac exercitate de recurentă împotriva sentinței civile nr. 1070/20.11.2020 a Tribunalului Tulcea.

În susținerea căii de atac exercitate, recurenta a învederat, în esență, că instanța ce a pronunțat decizia atacată a interpretat și aplicat eronat prevederile legale ce reglementează instituția perimării, în contextul în care, în opinia recurentei, în cauza pendinte nu era împlinit termenul de lăsare în nelucrare a dosarului mai mult de 6 luni. Din această perspectivă recurenta a argumentat că termenul de perimare se calculează de la data comunicării încheierii de suspendare, iar, cum o astfel de încheiere i-a fost comunicată la data de 08.06.2021, în opinia sa, la data de 22.11.2021, când a formulat cererea de repunere pe rol, termenul de 6 luni nu era împlinit.

Legal citați, intimații-pârâți Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Nufăru prin Primar și Primarul Comunei Nufăru nu au formulat întâmpinări.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția din data de 5 iulie 2022 s-a fixat termen de judecată la data de 20 septembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate și normele legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta - reclamantă A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Cercetând criticile aduse de recurenta - reclamantă deciziei civile nr. 172 din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal (subsumate de parte cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), Înalta Curte le găsește nefondate.

Din circumstanțele concrete ale cauzei, Înalta Curte reține că, prin încheierea din data de 19 mai 2021, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului declarat de recurenta A., reținând, în esență, că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă.

Contrar celor evocate de recurentă, termenul de perimare are ca moment de început, în cauza pendinte, data la care s-a dispus suspendarea judecății (19 mai 2021), încheierea de suspendare fiind ultimul act de procedură împlinit în cauză. Împrejurarea că încheierea de suspendare a judecății a fost comunicată recurentei la data de 8 iunie 2021 nu produce efecte din perspectiva identificării punctului de plecare al termenului de perimare, câtă vreme o atare comunicare nu este de natură să justifice dezinteresul părții în continuarea judecății, ea fiind necesară doar pentru motivarea recursului exercitat conform art. 414 C. proc. civ.

În raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., ce a început să curgă la data de 19 mai 2021, s-a împlinit la data de 19 noiembrie 2021.

Înalta Curte reține și faptul că cererea de repunere pe rol a fost formulată de recurentă la data de 22 noiembrie 2021, după împlinirea termenului reglementat de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., astfel încât în mod corect Curtea de Apel Constanța nu a dat eficiență acesteia, în sensul art. 415 pct. 1 C. proc. civ.

De asemenea, Înalta Curte constată că între data la care Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus suspendarea cauzei (19 mai 2021) și data de 19 noiembrie 2021 nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu a subzistat vreunul dintre cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit, din oficiu, de către instanța de judecată.

În acest context, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, în mod corect Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a constatat intervenită sancțiunea perimării recursului promovat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 1070/20.11.2020, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosar nr. x/2020, instanța de fond interpretând și aplicând corect dispozițiile art. 416, art. 420 și art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

În concluzie, constatând că decizia recurată este legală, nefiind identificate motive de casare prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 172 din 17 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 20 septembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.