ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 981/2023

Ședința publică din data de 27 aprilie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția a II-a civilă la data de 17.04.2019 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare din Ungaria, intervenient forțat fiind B. a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 5000 Euro daune materiale și 450.000 RON daune morale ca urmare a accidentului rutier în care a fost implicat.

În drept a invocat art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, art. 1369 și urm. C. civ.

Prin sentința civilă nr. 184 din 15.07.2021, Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă, a respins, ca nefondată, acțiunea civilă având ca obiect daune delictuale formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare din Ungaria, intervenient forțat fiind B..

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A..

Prin decizia nr. 206 din 23 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, a fost admisă excepția tardivității apelului, invocată din oficiu. A fost anulat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 184 din 15.07.2021 pronunțate de Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă, intimați fiind pârâții Fondul de Garantare din Ungaria, Fondul de Garantare din Ungaria- prin Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România- Direcția Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, și intervenientul forțat B., ca tardiv introdus.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurentul-reclamant A. solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei instanței competente, arătând că sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, la termenul de judecată din data de 27 aprilie 2023, a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului în raport cu dispozițiile art. 483 alin. (2) coroborat cu art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. și a reținut următoarele:

Analiza excepția inadmisibilității căii de atac este prioritară întrucât, pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, instanța este obligată a examina căile de atac cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare, stabilite de legea procesuală.

Litigiul pendinte aparține domeniul asigurărilor întrucât vizează plata unor despăgubiri ce rezultă din raporturi juridice de asigurare cărora li se aplică dispozițiile legale speciale care reglementează materia asigurărilor.

Conform 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în materia asigurărilor.

Acest text de lege prevede că hotărârile judecătorești pronunțate în anumite materii expres și limitativ enumerate, din care fac parte și litigiile din materia asigurărilor, nu sunt supuse recursului, legiuitorul înțelegând să suprime această cale extraordinară de atac.

Conform prevederilor art. 24 din C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

Prin urmare, legea civilă nu retroactivează, faza judecății în întregul ei, fiind guvernată de dispozițiile legii în vigoare la momentul pornirii acesteia, respectiv la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

Raportat la faptul că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 17 aprilie 2019, la momentul înregistrării acțiunii fiind în vigoare dispozițiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, împotriva deciziei atacate nu poate fi exercitat recursul, întrucât partea nu avea deschisă această cale de atac la data înregistrării acțiunii.

Prin urmare, hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțare, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 din C. proc. civ.

Conform principiului legalității căilor de atac consacrat de textul de lege menționat anterior, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Raportat la considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 206 din 23 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Totodată, reținând culpa procesuală, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte, va obliga recurentul să plătească intimaților-pârâți suma de 5000 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 206 din 23 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. și FONDUL DE GARANTARE DIN UNGARIA PRIN BIROUL ASIGURATORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA - DIRECȚIA FONDUL DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII și intimatul-intervenient forțat B..

Obligă recurentul să plătească intimaților-pârâți suma de 5000 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2023.