ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1024/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1024/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 2 mai 2023
Asupra cererii de revizuire, din analiza dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 4 iulie 2022 pe rolul Tribunalului Maramureș sub nr. x/2022, reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrului de sindicat A., a chemat în judecată pârâtul Liceul Tehnologic "B." Târgu Lăpuș, solicitând instanței obligarea unității de învățământ la: calcularea și plata, în favoarea membrului de sindicat, personal didactic auxiliar, a sporului de 15% din salariul de bază pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, precum și a diferențelor salariale rezultate din neacordarea acestuia, începând cu 31.01.2018 și în continuare până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar; actualizarea cu indicele de inflație a sumelor rezultate; daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare aferente drepturilor bănești cuvenite, începând cu data de la care se cuvin diferențele salariale și până la achitarea integrală a acestor diferențe.
Prin sentința civilă nr. 1310 din 21 septembrie 2022 pronunțată de Tribunalul Maramureș, secția I civilă s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrului de sindicat A..
Împotriva acestei sentințe a formulat apel Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrului de sindicat A., solicitând modificarea acesteia în tot, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată.
Prin decizia civilă nr. 361/A/2023 din 22 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrului de sindicat A..
Împotriva acestei decizii, la data de 10 martie 2023, a formulat cerere de revizuire Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrului de sindicat A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând anularea deciziei atacate.
În motivare, revizuentul a arătat că, prin deciziile nr. 2256/A/2022 din 14 noiembrie 2022, nr. 1947/A/2022 din 24 octombrie 2022 și nr. 2091/A/2022 din 2 noiembrie 2022, pronunțate anterior de Curtea de Apel Cluj, s-au admis apelurile formulate de sindicat, cu consecința admiterii acțiunilor promovate în numele membrilor de sindicat, în sensul acordării sporului pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare.
Având în vedere că, în cadrul celui din urmă demers judiciar promovat în același scop, instanța de apel a respins apelul promovat de sindicat, s-a apreciat că deciziile civile pronunțate de Curtea de Apel Cluj asupra aceluiași obiect dedus judecății conțin dispoziții potrivnice. Or, a susținut revizuentul, în baza principiului egalității cetățenilor în fața legii și implicit a autorităților judecătorești, este necesară asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești.
Potrivit revizuentului, în ceea ce privește angajații din învățământ, sporul pentru condiții periculoase si vătămătoare trebuie acordat necondiționat de cuantumul salariului de bază, respectiv de atingerea, depășirea sau nedepășirea grilei de salarizare stabilite pentru anul 2022.
Înalta Curte, analizând cererea de revizuire din perspectiva motivului prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmează să o respingă pentru considerentele care succed:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, iar dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea acesteia nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.
Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri definitive, care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
De asemenea, art. 431 alin. (2) C. proc. civ. dispune că oricare dintre părți poate opune lucrul judecat într-un litigiu anterior, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă iar, în acord cu dispozițiile art. 513 alin. (4) teza finală C. proc. civ., în cazul hotărârilor potrivnice, instanța va anula cea din urmă hotărâre și va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat.
Aceste texte de lege vizează încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, concretizat în nesocotirea unei chestiuni litigioase tranșate anterior, rațiunea edictării lor constând în evitarea pronunțării unor hotărâri contradictorii.
În cauză, revizuentul arată că, anterior hotărârii atacate, prin deciziile nr. 2256/A/2022 din 14 noiembrie 2022, nr. 1947/A/2022 din 24 octombrie 2022 și nr. 2092/A/2022 din 2 noiembrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale s-a pronunțat favorabil în ceea ce privește acordarea sporului pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare.
Or, prin hotărârea a cărei revizuire o solicită, curtea de apel a validat sentința primei instanțe, prin care a fost respinsă cererea reclamantei de acordare a aceluiași spor.
Susține astfel revizuentul că, la nivelul Curții de Apel Cluj, practica judecătorească în litigiile având ca obiect sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare pentru angajații din învățământ nu este unitară.
Înalta Curte amintește că scopul reglementării cazului de revizuire invocat de revizuent este respectarea efectului autorității de lucru judecat al hotărârii judecătorești care, în manifestarea sa pozitivă, presupune că problema litigioasă dezlegată anterior se impune într-un al doilea proces, fără posibilitatea de a se statua în mod diferit.
În cauză, pretinsa contrarietate de hotărâri invocată de revizuent constă, în realitate, în maniera diferită de soluționare a unor cereri similare, nu identice.
Revizuentul nu invocă faptul că membrul de sindicat pe care îl reprezintă a fost parte la o judecată încheiată cu un rezultat contrar celui pronunțat prin decizia atacată. Dimpotrivă, ceea ce reclamă revizuentul este pronunțarea unor soluții diferite în cauze similare, purtate între reclamanți diferiți, membri ai aceluiași sindicat, în contradictoriu cu unități de învățământ distincte.
Astfel, decizia nr. 2256/A/2022 din 14 noiembrie 2022 a fost pronunțată în dosarul nr. x/2022, în care calitatea de reclamanți au avut-o membrii de sindicat C. și D., pârâta fiind Grădinița cu program prelungit nr. 8 Baia-Mare.
Prin decizia nr. 1947/A/2022 din 24 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, s-a admis apelul formulat de sindicat în numele membrilor E., F., G., H., I., J., K., L., M. și N., în contradictoriu cu intimata O..
Totodată, prin decizia nr. 2092/A/2022 din 2 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, s-a admis apelul formulat în numele membrilor de sindicat P., Q., R. și S., în contradictoriu cu intimata Școala gimnazială Crasna Vișeului.
Așadar, nefiind în prezența unor hotărâri potrivnice care să vizeze același membru de sindicat, revizuentul nu poate pretinde că, prin decizia atacată, ar fi fost nesocotită autoritatea de lucru judecat a unor hotărâri anterioare.
Mai mult, dat fiind că sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare se analizează, în concret, pentru fiecare angajat în parte, în funcție de activitatea efectiv desfășurată, rezultă că, între litigiile invocate și cauza în care s-a pronunțat hotărârea atacată, nu există în mod necesar identitate de chestiune litigioasă.
Faptul că unor salariați din învățămât, membri ai aceluiași sindicat, le-a fost admisă acțiunea, în timp ce altora, așa cum este situația revizuentului, pretențiile referitoare la drepturile salariale le-au fost respinse, se poate constitui, în condiții de identitate a situației juridice a părților, într-un aspect de jurisprudență neunitară, iar nu de nesocotire a autorității de lucru judecat.
Practica neunitară a instanțelor, generată de aplicarea și interpretarea în mod diferit a unor norme de drept material, nu poate face însă obiectul revizuirii în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., această cale de atac extraordinară neavând menirea de a remedia situația expusă de revizuent.
Prin urmare, Înalta Curte constată că demersul judiciar pendinte nu a fost determinat de existența unor hotărâri judecătorești potrivnice în sensul dispoziției legale mai sus amintite, ci de nemulțumirea revizuentului față de soluția nefavorabilă pronunțată de Curtea de Apel Cluj prin decizia atacată, raportat la soluțiile pronunțate în alte cauze similare.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 513 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș împotriva deciziei civile nr. 361/A/2023 din 22 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele și pentru A., împotriva deciziei civile nr. 361/A/2023 din 22 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 mai 2023.