ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1374/2023

Ședința publică din data de 24 mai 2023

Asupra cererii de revizuire de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la 24.05.2022 pe rolul Tribunalului Maramureș, secția I civilă, reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F. și G. a chemat în judecată pe pârâta Școala Gimnazială Lăpuș, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta la calcularea și plata în favoarea membrilor de sindicat reclamanți, personal nedidactic, a sporului de 15% din salariul de bază pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, precum și a diferențelor salariale rezultate din neacordarea acestuia începând cu 31.01.2018 și, în continuare, până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație și la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare aferentă drepturilor bănești pretinse, începând cu data de la care se cuvin diferențele salariale și până la achitarea lor integrală.

Prin sentința civilă nr. 1305/21.09.2022, Tribunalul Maramureș, secția I civilă a respins acțiunea.

Împotriva acestei sentințe, Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F., G., a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 341/A/21.02.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a fost respins ca nefondat.

La 23.03.2023 Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș a formulat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cerere de revizuire împotriva deciziei sus-menționate prin care a solicitat anularea acesteia.

În motivare, a arătat că hotărârea suspusă revizuirii este potrivnică deciziilor civile nr. 1947/A/24.10.2022, nr. 2091/A/02.11.2022 și nr. 2256/A/14.11.2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, care, contrar instanței de apel din cauză, a admis acțiunile inițiate în numele membrilor de sindicat și a obligat pârâtele la calculul și plata sporului pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, a diferențelor salariale neachitate și a dobânzii legale aferente acestor sume.

A mai precizat că litigiile în care au fost pronunțate hotărârile sus-menționate au avut același obiect și că în temeiul principiului egalității cetățenilor în fața legii, era necesară asigurarea unei practici unitare din partea instanțelor judecătorești.

În continuare, revizuentul a expus argumente pe fondul cauzei din perspectiva cărora a apreciat caracterul întemeiat al acțiunii sale.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Analizând decizia atacată prin prisma motivului de revizuire invocat, Înalta Curte reține următoarele:

Pe calea revizuirii, autorul căii de atac a invocat incidența ipotezei prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arătând că decizia atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziilor civile nr. 1947/A/24.10.2022, nr. 2091/A/02.11.2022 și nr. 2256/A/14.11.2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în cadrul unor litigii purtate de Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș în numele unor membri de sindicat, cu același obiect ca și cel din cauza în care a fost pronunțată decizia a cărei anulare se solicită.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

De asemenea, conform art. 513 alin. (4) C. proc. civ., "Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat."

Astfel, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, aplicabilă în cauză față de data începerii procesului (24.05.2022), se poate obține retractarea unei hotărâri judecătorești atât pentru încălcarea efectului negativ, cât și a celui pozitiv al autorității de lucru judecat.

Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări: prima, consacrată de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., corespunde unui efect negativ, de natură să oprească o a doua judecată și ea presupune tripla identitate (de părți, obiect și cauză); a doua, prevăzută de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., operează când acest efect al hotărârii se manifestă pozitiv și reflectă modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre aceleași părți, care nu mai pot fi contrazise și care se impun într-un alt proces aflat în legătură cu cel anterior.

Prin urmare, Înalta Curte impune părților concluzia că cerința identității de părți este o condiție esențială în cazul invocării ambelor efecte ale autorității de lucru judecat, neîntrunirea ei făcând de prisos analiza celorlalte condiții prevăzute de lege pentru reținerea efectului negativ al acesteia - identitate de obiect și cauză, precum și a chestiunii litigioase pretins dezlegate diferit pentru verificarea încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.

Această concluzie decurge inclusiv din principiul relativității efectelor hotărârii judecătorești consacrat de art. 435 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "Hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora", precum și din considerentele deciziei nr. 18/2020, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că "principiul relativității hotărârii judecătorești, atât sub aspectul efectelor obligatorii, cât și al lucrului judecat, presupune ca ceea ce a fost judecat să nu poată folosi sau, în principiu, să nu poată fi opus decât de către părțile în proces (și succesorii acestora), fundamentul și justificarea acestui principiu constituindu-le contradictorialitatea și dreptul la apărare" (paragraful 95).

Analizând hotârârile în raport cu care s-a invocat încălcarea autorității de lucru judecat - deciziile civile nr. 1947/A/24.10.2022, nr. 2091/A/02.11.2022 și nr. 2256/A/14.11.2022 ale Curții de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - Înalta Curte constată că, deși ele au fost date în procese prin care s-a urmărit valorificarea unor drepturi legale similare cu cele ale membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F. și G., în numele cărora revizuentul a inițiat demersul judiciar, aceste persoane nu au avut calitatea de parte în respectivele dosare.

Dimpotrivă, în litigiile în care au fost pronunțate hotărârile enunțate anterior au fost deduse judecății raporturi juridice existente între alte persoane reprezentate de Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș și unități de învățământ la care aceștia își desfășurau activitatea - Grădinița cu Program Prelungit H. Baia Mare, Școala Gimnazială Crasna Vișeului și Grădinița cu Program Prelungit nr. 8 Baia Mare.

În acest context, nefiind invocată încălcarea unei hotărâri judecătorești definitive care să fi tranșat o chestiune litigioasă în legătură cu raportul juridic dintre intimată și A., B., C., D., E., F. și G., Înalta Curte constată că în cauză cerința identității de părți nu este întrunită, sens în care nici încălcarea autorității de lucru judecat, atât în manifestarea sa negativă, cât și pozitivă nu poate fi reținută.

Împrejurarea că părțile din litigii și hotărâri pronunțate în cauze distincte au fost reprezentate de același sindicat, în temeiul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, nu este de natură să conducă la concluzia că aceste dosare au avut aceleași părți reclamante, întrucât efectele hotărârilor se răsfrâng numai asupra părților, nu și asupra reprezentanților lor, aspect ce rezultă și din prevederile art. 28 alin. (2) teza finală din aceeași lege, potrivit cărora "Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală, dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres".

Prin fundamentarea demersului său judiciar pe motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., autorul căii de atac își manifestă, în realitate, nemulțumirea față de practica neunitară a Curții de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în legătură cu aspectele sesizate în revizuire, care, însă, în considerarea principiului securității raporturilor juridice și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu poate fi remediată în calea extraordinară de atac a revizuirii.

În aceste condiții, nefiind incident motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, pentru rațiunile înfățișate anterior, în temeiul art. 513 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F. și G., împotriva deciziei civile nr. 341/A/21.02.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 mai 2023.