ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 297/2023

Ședința publică din data de 12 aprilie 2023

Deliberând asupra contestației penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 43 din 30 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 29.03.2023 de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franța), în dosarul nr. x, în baza mandatului de arestare emis la data de 29.03.2023 de Judecătorul de instrucție de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franța) în dosarul de instrucție nr. x, împotriva persoanei solicitate A. posesor al CI seria x nr. x, eliberat de SPCLEP Suceava, la data de 12.02.2020 și s-a dispus predarea persoanei solicitate autorității judiciare emitente.

În temeiul art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca, în cazul în care împotriva sa se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România, pentru executarea pedepsei.

În temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. împotriva căreia s-a emis mandatul european de arestare, la data de 29.03.2023, de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franța) în dosarul nr. x în baza mandatului de arestare emis la data de 29.03.2023 de Judecătorul de instrucție de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franța) în dosarul de instrucție nr. x, în vederea predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 30.03.2023 și până la data de 28.04.2023, inclusiv.

În temeiul art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută pentru 24 de ore prin ordonanța nr. 1442/II/5/2023 din 29.03.2023, începând cu ora 16:40.

S-a luat act că persoana solicitată nu a renunțat la regula specialității.

În temeiul art. 88 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Suceava a reținut că, la data de 30 martie 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a înaintat instanței, ca autoritate judiciară competentă de executare, propunerea de arestare pe o perioadă de 30 de zile a persoanei solicitate A. în vederea predării acesteia autorităților judiciare franceze, pe baza mandatului european de arestare emis la data de 29.03.2023 de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes, Franța în dosarul nr. x și predarea acesteia autorității judiciare emitente.

Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2023.

Cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost întemeiată, în drept, pe dispozițiile art. 109 alin. (1) coroborat cu art. 104 alin. (6), (13) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

În conținutul propunerii, s-a arătat că persoana solicitată este cercetată pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt în bandă organizată, tăinuire de bun în grup infracțional și participare la o asociație de răufăcători, începând cu anul 2021, în orașul Landrevazec și pe urmă pe întreaga parte a nord-vestului Franței.

S-a mai arătat că, prin ordonanța de reținere din 29 martie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, emisă în dosarul nr. x/2023, s-a dispus reținerea persoanei solicitate A., pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 29.03.2023, orele 16:40, până la data de 30.03.2023, orele 16:40.

De asemenea, s-a relevat că propunerea de arestare a fost însoțită de ordonanța de reținere a persoanei solicitate, procesul-verbal de aducere la cunoștință a drepturilor persoanei private de libertate în procedura de executare a unui mandat european de arestare, declarația dată de persoana solicitată în fața procurorului și în prezența apărătorului desemnat din oficiu, cazierul judiciar al persoanei solicitate și mandatul european de arestare în original și tradus în limba română.

Analizând mandatul european de arestare menționat, curtea a constatat că acesta a fost emis în baza mandatului de arestare emis, la data de 29.03.2023, de Judecătorul de instrucție de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franța), în dosarul de instrucție nr. x.

Din cuprinsul mandatului european de arestare (traducere dosar) a rezultat că persoana solicitată A. este cercetată pentru săvârșirea a 3 (trei) infracțiuni, respectiv:

a) infracțiunea de furturi în bandă organizată/grup infracțional, prevăzută prin ART. 311-9 AL.1, ART. 311-1, ART. 132-71 C. pen. francez și pedepsită prin ART. 311-9 AL.1, ART. 311-14, ART. 311-15, ART. 131-26-2 C. pen. francez;

b) infracțiunea de tăinuire în grup infracțional de bun provenind dintr-un furt în grup infracțional, prevăzută prin ART. 321-1 AL.1, AL.2, ART. 321-2 2°, ART. 311-9 AL.1, ART. 311-1, ART. 132-71 C. pen. francez si pedepsită prin ART. 321-2 AL.1, RT.321-3, ART. 321-1, ART. 311-9 AL.1, ART. 321-9, ART. 321-10, ART. 311-14, ART. 311-15, RT.131-26-2 C. pen. francez;

c) infracțiunea de participare la o asociație de răufăcători în vederea pregătirii unei crime/infracțiuni, prevăzută prin ART. 450-1 AL.1, AL.2 C. pen. francez și pedepsită prin ART. 450-1 AL.2, ART. 450-3, ART. 450-5 C. pen. francez.

În fapt, i s-a imputat persoanei solicitate că:

"Numeroase furturi de convertoare catalitice erau comise în prejudiciul unor profesioniști din domeniul automobil de la începutul anului 2021, începând cu orașul LANDREVARZEC, pe urma pe întreaga parte a Nord-Vestului Franței. Investigațiile permiteau vizarea mai multor indivizi bănuiți că ar fi comis toate aceste fapte de furturi, între 29.01.2021 si 14.05.2022. B. era prezent la toate furturile constatate si apărea ca fiind șeful unei bande organizate/[grup infracțional] compusă din 2 până la 3 alți hoți. Doua filiere de scurgere a obiectelor furate erau identificate. Una dintre ele beneficia de intervenția unui transportator rutier regulat (C.) pentru a realiza în fiecare săptămână un drum dus-întors CRAIOVA - QUIMPER, permițând transportarea catalizatoarelor furate, ascunse în valize, denumitului A.. Ultimul individ nu se afla în legătură decât cu B.. Investigațiile telefonice, transferurile de bani și cooperarea internațională cu România au permis implicarea lui A. ca tăinuitor de anvergură de convertoare catalitice furate, aflat mai ales în legătură cu organizația criminală a lui B.."

S-a constatat că persoana solicitată A. nu a dat declarație în cauză și a precizat că nu își dă consimțământul la predare, întrucât nu a comis faptele ce i se impută. Totodată, aceasta a arătat că nu renunță la drepturile conferite de regula specialității.

Analizând dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 97 din Legea nr. 302/2004, precum și incidența vreunuia din motivele de refuz (obligatoriu ori facultativ) al executării mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare franceze, curtea a precizat că, din analiza conținutului și formei mandatului european de arestare rezultă că acesta îndeplinește cerințele prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004.

Astfel, au fost arătate identitatea și cetățenia persoanei solicitate, natura și încadrarea juridică a infracțiunilor, au fost descrise circumstanțele comiterii lor, fiind indicată durata maximă a pedepsei ce i se poate aplica pentru faptele imputate (15 ani închisoare) și a fost precizată hotărârea judecătorească ce a stat la baza emiterii mandatului a cărei executare se solicită.

Totodată, curtea a constatat că infracțiunile de la punctele a) și c) pentru care se solicită predarea persoanei solicitate A. fac parte din categoria infracțiunilor pentru care nu se impune verificarea condiției dublei incriminări, fiind vorba de infracțiunile de participare la un grup criminal organizat și furt organizat sau armat, conform art. 97 alin. (1) pct. 1 și 18 din Legea 302/2004, sancționate de legislația penală din Franța cu pedepse maxime de 15 ani închisoare.

S-a constatat că infracțiunile arătate în mandat își găsesc corespondent în dreptul penal român, în infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) C. pen., tăinuire, prevăzută de art. 270 C. pen. și furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) C. pen.

Prin urmare, instanța a reținut că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 97 din Legea nr. 302/2004 privind faptele care pot da loc la predare.

În ceea ce privește existența vreunui motiv de refuz obligatoriu sau facultativ al executării mandatului european de arestare, curtea a constatat că în cauză nu este incident niciunul din cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004.

Astfel, din informațiile obținute, instanța a reținut că persoana urmărită nu a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent, nu a fost supusă unei proceduri penale în România pentru aceleași fapte care au motivat mandatul european de arestare, nu a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte într-un alt stat terț care nu este membru al Uniunii Europene și nicio autoritate judiciară română nu a decis fie renunțarea la urmărirea penală, fie clasarea pentru infracțiunile imputate și nu a pronunțat o hotărâre definitivă cu privire la aceleași fapte.

În plus, s-a arătat că infracțiunile (comise pe teritoriul Franței) reținute în sarcina persoanei solicitate, care răspunde penal, fiind majoră, nu sunt acoperite de amnistie în România, legislația internă permițând urmărirea lor, iar răspunderea sa penală nu s-a prescris.

În ce privește infracțiunea de tăinuire, din descrierea situației de fapt a reieșit că persoana solicitată primea în Craiova bunuri furate, printr-un transportator rutier, însă în baza înțelegerii anterioare cu membrii grupării, în funcție de toate detaliile situației de fapt activitatea putând întruni, potrivit legii penale române, elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt, context în care se reține a fi comisă, de asemenea, pe teritoriul francez. S-a mai precizat că, și chiar dacă s-ar reține săvârșirea ei pe teritoriul României, alin. (2) al art. 99 din lege permite predarea sa autorității solicitante, fiind o cauză de refuz facultativ, pe care curtea a considerat că este neîntemeiată, raportat la circumstanțele cauzei.

S-a mai arătat că, persoana solicitată nu a invocat existența vreunui motiv obligatoriu sau facultativ de neexecutare a mandatului european de arestare, susținând doar că solicită respingerea cererii întrucât nu a comis faptele de care este acuzat. Prin urmare, s-a constatat că nu este incident niciunul din cazurile (obligatorii ori facultative) prevăzute de lege pentru refuzul predării.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație persoana solicitată A., motivele contestației fiind susținute de către apărătorul ales, astfel cum se regăsesc în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând contestația, prin prisma criticilor formulate de contestator și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Conform art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Potrivit art. 84 alin. (2) din aceeași lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei - cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

În cauză, predarea și arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existența unui mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare din Franța pe numele persoanei solicitate, aceasta fiind cercetată pentru săvârșirea a 3 infracțiuni: furturi în bandă organizată/grup infracțional, prevăzută de ART. 311-9 AL.1, ART. 311-1, ART. 132-71 C. pen. francez și pedepsită prin ART. 311-9 AL.1, ART. 311-14, ART. 311-15, ART. 131-26-2 C. pen. francez; tăinuire în grup infracțional de bun provenind dintr-un furt în grup infracțional, prevăzută prin ART. 321-1 AL.1, AL.2, ART. 321-2 2°, ART. 311-9 AL.1, ART. 311-1, ART. 132-71 C. pen. francez si pedepsită prin ART. 321-2 AL.1, RT.321-3, ART. 321-1, ART. 311-9 AL.1, ART. 321-9, ART. 321-10, ART. 311-14, ART. 311-15, RT.131-26-2 C. pen. francez; participare la o asociație de răufăcători în vederea pregătirii unei crime/infracțiuni, prevăzută prin ART. 450-1 AL.1, AL.2 C. pen. francez și pedepsită prin ART. 450-1 AL.2, ART. 450-3, ART. 450-5 C. pen. francez, constând în aceea că:

"Numeroase furturi de convertoare catalitice erau comise în prejudiciul unor profesioniști din domeniul automobil de la începutul anului 2021, începând cu orașul LANDREVARZEC, pe urma pe întreaga parte a Nord-Vestului Franței. Investigațiile permiteau vizarea mai multor indivizi bănuiți că ar fi comis toate aceste fapte de furturi, între 29.01.2021 si 14.05.2022. B. era prezent la toate furturile constatate si apărea ca fiind șeful unei bande organizate/[grup infracțional] compusă din 2 până la 3 alți hoți. Doua filiere de scurgere a obiectelor furate erau identificate. Una dintre ele beneficia de intervenția unui transportator rutier regulat (C.) pentru a realiza în fiecare săptămână un drum dus întors CRAIOVA - QUIMPER permițând transportarea catalizatoarelor furate, ascunse în valize, denumitului A.. Ultimul individ nu se afla în legătură decât cu B.. Investigațiile telefonice, transferurile de bani și cooperarea internațională cu România au permis implicarea lui A. ca tăinuitor de anvergură de convertoare catalitice furate, aflat mai ales în legătură cu organizația criminală a lui B.."

Faptele persoanei solicitate A. sunt incriminate de legislația română și constituie infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) C. pen., tăinuire, prev. de art. 270 C. pen. și furt, prev. de art. 228 alin. (1) C. pen., iar pedeapsa maximă prevăzută de legea franceză pentru infracțiunile anterior enunțate este de 15 ani închisoare.

Înalta Curte constată că faptele pentru care se solicită predarea și fac obiectul mandatului european de arestare, emis de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franța), în dosarul nr. x, în baza mandatului de arestare emis la data de 29.03.2023 de Judecătorul de instrucție de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franța) în dosarul de instrucție nr. x, fiind vorba de infracțiunile de participare la un grup criminal organizat și furt organizat sau armat, conform art. 97 alin. (1) pct. 1 și 18 din Legea 302/2004, dau loc la predare necondiționat de existența dublei incriminări.

Din economia dispozițiilor art. 84 și următoarele din Legea nr. 302/2004 rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le-ar putea invoca.

În acest sens, instanța de control judiciar, în acord cu judecătorul primei instanței, constată că mandatul european de arestare emis la data de 29.03.2023, în scopul efectuării urmăririi penale, de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Judiciar din Rennes (Franța), confirmat la aceeași dată de Judecătorul de instrucție de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franța), cu referință la dosarul de instrucție nr. x, cuprinde toate informațiile potrivit art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, inclusiv descrierea circumstanțelor în care au fost comise infracțiunile (momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate). Aceste prevederi sunt menționate în cadrul procedurii de emitere a mandatului european de arestare de către statul român, însă, în egală măsură, sunt aplicabile și în cazul în care statul român este solicitat să pună în executare un mandat european de arestare emis de un alt stat membru al Uniunii Europene.

De asemenea, se constată că nu este incident în cauză niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate, astfel cum sunt prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, nefiind întrunite nici cerințele de refuz facultativ al predării, reglementate de art. 98 alin. (2) din aceeași lege, contestatorul susținând exclusiv că nu a săvârșit faptele pentru care se fac cercetări.

Cât privește măsura arestării, se notează că, potrivit art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată, în situația în care instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, textul de lege neacordând instanței posibilitatea de a aprecia cu privire la aplicarea unei alte măsuri preventive, prevăzute de C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței nr. 43 din 30 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1098 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței nr. 43 din 30 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 aprilie 2023.