ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 770/2023

Ședința publică din data de 29 martie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 26.07.2022 pe rolul Tribunalului Olt, secția I civilă, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Parlamentul României - Camera Deputaților și Secretariatul General al Camerei Deputaților, solicitând anularea ordinului nr. 479/05.03.2021 emis în baza Legii nr. 7/2021, prin care s-a dispus încetarea plății către reclamantă a indemnizației pentru limita de vârstă, obligarea pârâților la emiterea unui ordin potrivit Legii nr. 96/2006 pentru plata indemnizației în perioada 27.02.2021-10.06.2022 și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2240/18.10.2022, Tribunalul Olt, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâta Camera Deputaților și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că, în raport cu pârâții chemați în judecată și cu obiectul cererii, este incident cadrul general cu privire la sistemul de pensii, reprezentat de Legea nr. 263/2010 și de Legea nr. 127/2019. În materia pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale, competența teritorială exclusivă este stabilită de art. 154 din Legea nr. 263/2010; în cauză nu este aplicabil, însă, alin. (1) al textului legal, întrucât cererea nu este îndreptată împotriva Casei Naționale de Pensii Publice (în continuare "C.N.P.P.") și nici a unei case teritoriale de pensii, ci alin. (2), care atribuie competență teritorială instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul pârâtul.

Reținând că sediul pârâtei Camera Deputaților este în București, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, în temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 154 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

La rândul său, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 209/23.01.2023, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, invocată din oficiu, a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, a reținut incidența art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care prevede competența teritorială exclusivă a instanței de la domiciliul reclamantei și, cum acesta este situat în Slatina, județul Olt, a apreciat că revine Tribunalului Olt competența de soluționare a cauzei.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru următoarele considerente:

Chestiunea litigioasă care a generat conflictul negativ de competență a fost determinată de modul de aplicare în cauză a prevederilor art. 154 din Legea nr. 263/2010 de către Tribunalul Olt și Tribunalul București.

Reclamanta a învestit Tribunalul Olt cu o cerere prin care solicită anularea ordinului de încetare la plată a indemnizației pentru limită de vârstă și obligarea pârâților la repunerea în plată a acesteia, începând cu 27.02.2021.

Este necontestat că natura litigiului este de asigurări sociale, obiectul său vizând modalitatea în care emitentul ordinului contestat a aplicat prevederile referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Potrivit art. 154 din Legea nr. 236/2010, "(1) Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul. (2) Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul."

În speță, acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu pârâții Parlamentul României-Camera Deputaților și Secretarul General al Camerei Deputaților, deci nu cu C.N.P.P. și nici cu o casă teritorială de pensii.

În aceste condiții, față de dispozițiile legale sus-evocate, de obiectul și părțile procesului, Înalta Curte constată că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 154 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, astfel încât tribunalul competent să soluționeze cauza în primă instanță este cel în a cărui rază teritorială își au sediul pârâții.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 martie 2023.