ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 733/2023

Ședința publică din data de 22 martie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 22/11.03.2021 pronunțată de Tribunalul Iași s-a admis excepția inadmisibilității apelului, invocată din oficiu și, în consecință, a fost respins ca inadmisibil apelul declarat de A. împotriva încheierii civile nr. 6221/C.S din 10.06.2016, pronunțată de Judecătoria Iași.

Împotriva deciziei nr. 22/11.03.2021 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. x/2016 A. a formulat contestație în anulare.

Prin decizia civilă nr. 82/17.06.2021 pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ si Fiscal, a fost respinsă excepția de netimbrare; a fost respinsă excepția tardivității formulării contestației; a fost respinsă excepția nulității contestației în anulare; a fost respinsă excepția de inadmisibilitate a contestației în anulare. De asemenea, a fost respinsă contestația în anulare formulată de către contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 22 civ/11.03.2021 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. x/2016.

Prin decizia nr. 356/2022 din 4 mai 2022, Curtea de Apel Iași, secția Civilă a admis excepția perimării invocată din oficiu de către instanță, a constatat perimat recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 82/17.06.2021 pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ si Fiscal, decizie pe care a menținut-o.

La 20 mai 2022, recurenta A. a arătat că înțelege să formuleze recurs împotriva încheierii nr. 6221/CS/2016, pronunțată în dosarul nr x/2016 al Judecătoriei Iași; împotriva deciziei nr. 82/17.06.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Iași; precum și împotriva deciziei nr. 356/2022 din 4 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă în dosarul nr. x/2021.

În cuprinsul cererii de recurs, recurenta a susținut, în sinteză, că, în fond, înțelege să aducă în discuție, în fața instanței de judecată, următoarele dosare execuționale: dosarul nr. x/2016 al BEJ B.; dosarul nr x/2016, încheierea nr. 6221/CS/2016 al Judecătoriei Iași; dosarul nr. x/2021 - decizia nr. 82/17.06.2021 a Tribunalului Iași; decizia nr. 356/4.05.2022 din dosarul nr. x/2021 a Curții de Apel Iași și Contractul de credit bancar nr x/17.05.2011 emis de C., aducând argumente care vizează fondul cauzei.

Ulterior, la 16 iunie 2022 (plic, dosarul de recurs - vol. I), recurenta a depus precizări, prin care a solicitat, în sinteză, respingerea excepției perimării invocată prin decizia nr. 356/2022, cu rejudecarea cauzei civile din dosarul nr x/2016 a Judecătoriei Iași, respectiv dosarul nr. x/2021 al Tribunalul Iași, respectând legislația privind executarea silită și admiterea prescripției, anularea actelor și faptelor de executare, întrucât creanța nu a fost stabilită prin hotărâre judecătorească, ca fiind certă, lichidă și exigibilă.

Intimata D. a depus întâmpinare, prin care a invocat inadmisibilitatea recursului având în vedere precizările depuse de recurentă; totodată a invocat excepția tardivității recursului în raport cu decizia nr. 356/2022 din 4 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

Prin încheierea de ședință din 2 noiembrie 2022, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză cu mențiunea că părțile pot depune puncte de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare, recurenta înțelegând să își exercite acest drept.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilității în principiu a recursului la data de 22 martie 2023.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția tardivității recursului, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, urmează a respinge ca tardiv recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Recursul are ca obiect decizia nr. 356/2022 din 4 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, prin care s-a constatat perimat recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 82/17.06.2021 pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ si Fiscal.

Potrivit art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Textul de lege anterior evocat stabilește că durata termenului de recurs este de 5 zile, iar momentul de la care începe să curgă coincide cu data pronunțării hotărârii.

În conformitate cu prevederile art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Astfel, nerespectarea termenului pentru exercitarea căii de atac atrage decăderea părții din exercițiul acestui drept.

Cum termenul de recurs de 5 zile, prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ., curge de la data pronunțării hotărârii recurate, rezultă că acest termen a început să curgă la data de 4 mai 2022.

Fiind un termen stabilit pe zile, în cauză devin incidente dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., conform cărora, "când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește".

Cu privire la data declarării recursului, instanța supremă constată că recurenta a depus prin poșta electronică cererea de recurs, la data de 20 mai 2022, astfel cum rezultă din dovada trimiterii prin e-mail, aflate la dosarul de recurs - vol. I, fiind depășit termenul legal de 5 de zile de la data pronunțării deciziei recurate, care s-a împlinit la data de 10 mai 2022 (zi lucrătoare).

Cererea de recurs nu a fost depusă în termenul prevăzut de art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ. coroborat cu 185 alin. (1) din același cod, având în vedere că decizia atacată a fost pronunțată la 4 mai 2022, iar recursul a fost transmis, prin e-mail, la 20 mai 2022, potrivit dovezii aflate la dosarul de recurs - vol. I.

Având în vedere că recursul a fost declarat cu depășirea termenului imperativ de 5 zile prevăzut de textul art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ., în speță devin incidente dispozițiile art. 185 alin. (1) din același act normativ, care sancționează cu decăderea căile de atac exercitate cu nerespectarea termenelor legale, consecința fiind aceea a pierderii de către recurentă a dreptului de a-i fi examinat recursul.

Înalta Curte mai constată și că recurenta nu a formulat cerere de repunere în termen și nici nu a invocat vreo împrejurare care să o fi pus în imposibilitatea absolută de a exercita calea de atac, în intervalul prevăzut de lege.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 185 alin. (1) și art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 356/2022 din 4 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 356/2022 din 4 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2023.