ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 339/2023

Ședința publică din data de 16 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ, a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 165678 din 28 ianuarie 2021 emisă cu referire la acordarea pensiei de invaliditate și obligarea pârâtei Casa de Pensii Județeană Gorj să emită o nouă decizie pentru pensie la limită de vârstă, conform cererii înregistrate sub numărul x din 16.12.2020 și să valorifice toate perioadele de activitate în muncă, cu evaluarea contributivității aferente, conform cărții de muncă și actelor depuse la dosarul cererii nr. x/16.12.2020, cu aplicarea dispozițiilor Legii nr. 263/2010 art. 161, art. 170 și cu respectarea Deciziei nr. 702/31 octombrie 2019 emisă de CCR; obligarea pârâtei Casa de Pensii Județeană Gorj să valorifice Adeverința nr. x/21.10.2020 emisă de SPCLEP MOTRU în baza dispozițiilor Legii nr. 212 din 30 septembrie 2020 pentru modificarea disp. Art. 65 alin. (5) a legii 263/2010 cu privire la reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani fără penalizare (prevăzută la alin. (4); obligarea pârâtei să valorifice ca vechime și contribuție la pensie perioada din timpul Școlii Profesionale și să o evalueze la calculul pensiei pentru limită de vârstă a reclamantului; obligarea pârâtei să-i plătească pensia de limită de vârstă cu începere de la data de 16.12.2020 când a fost înregistrată cererea sub nr. x la această instituție.

Prin sentința civilă nr. 808 din data de 17.06.2021, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2021, s-a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul A..

Prin încheierea de ședință din data de 17.11.2021, s-a suspendat judecarea apelului declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 808 din 17.06.2021, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Apelantul-reclamant A. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, înregistrată sub nr. x/09.05.2022, invocând dispozițiile art. 415 pct. 1 din C. proc. civ., cerere care a fost respinsă în ședința publică din data de 14.09.2022.

Din oficiu, instanța a invocat excepția perimării apelului.

Prin decizia nr. 2041 din 14 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale a fost admisă excepția perimării și s-a constatat perimat apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 808/17.06.2021, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurentul-reclamant A. solicitând admiterea recursului și casarea deciziei atacate.

În motivarea recursului recurentul a susținut că nu s-a putut prezenta la termenele de judecată pentru că nu i-a permis starea de sănătate.

Recurentul arată că suspendarea cauzei a avut loc la data de 17 noiembrie 2022, iar cererea de repunere pe rol a formulat-o la data de 6.05.2022.

În cauză, Curtea de Apel Craiova a încălcat dispozițiile art. 416 C. proc. civ. deoarece de la data comunicării încheierii de suspendare și până la data trimiterii cererii de repunere pe rol au trecut mai puțin de 6 luni, astfel că măsura perimării este nelegală.

Examinând recursul în cadrul controlului de legalitate prevăzut de art. 483 alin. (3) C. proc. civ. Înalta Curte îl va reține ca nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește din cauza rămânerii acestuia în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni.

Perimarea, pe lângă rolul sancționator, are și natura unei prezumții de desistare, care reiese din lipsa de stăruință a părților în soluționarea cauzei.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părții, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat în cauză de data încheierii instanței de apel prin care s-a dispus suspendarea judecății cauzei.

Înalta Curte reține că judecata apelului a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. prin încheierea de ședință din 17 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale.

Prin momoriul de recurs s-a arătat că a fost formulată o cerere de repunere pe rol înăuntrul termenului de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (2) C. proc. civ. care, în opinia recurentului, ar fi întrerupt termenul de perimare.

Critica este nefondată având în vedere că simpla formulare a unei cereri de repunere pe rol fără ca partea să se prezinte în instanță sau să solicite judecata în lipsă nu are ca efect repunerea cauzei pe rol, prin urmare nu reprezintă un act de procedură apt să întrerupă termenul de perimare, cum greșit susține recurentul.

Astfel, prin cererea de repunere pe rol înregistrată la data de 9 mai 2021, nu s-a urmărit continuarea judecății, având în vedere că nu a fost însoțită de o cerere de judecare în lipsă, omisiune care a făcut să subziste impedimentul în continuarea judecății pentru care instanța de apel dispusese anterior suspendarea voluntară, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Având în vedere aceste aspecte, în mod corect prin decizia atacată s-a reținut că sunt îndeplinite condițiile constatării perimării, termenul de perimare curgând între data luării măsurii suspendării, respectiv 17.11.2021 și data constatării perimării, respectiv 14.09.2022, fiind astfel depășit termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (2) C. proc. civ.

Față de considerentele reținute, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2041 din 14 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2041 din 14 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII GORJ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2023.