ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1499/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1499/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 15 iunie 2023
Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele litigiului.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10.11.2022, reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H. și I., în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Tehnic "George Barițiu" Baia Mare, a solicitat obligarea pârâtului la calcularea și plata, în favoarea membrilor de sindicat reclamanți, personal nedidactic, a sporului de 15% din salariul de bază pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, precum și a diferențelor salariale rezultate din neacordarea acestuia, după cum urmează: începând cu 31.01.2018 și în continuare până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar pentru I., A., D., E., F., începând cu 01.07.2021 și în continuare până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar pentru B., începând cu 10.11.2020 și în continuare până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar pentru C., pentru perioada 31.01.2018-10.01.2020 și începând cu 18.03.2020 și în continuare până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar pentru G.; începând cu 01.07.2021 și în continuare până la acordarea acestuia pe statul de plată lunar pentru H., actualizarea cu indicele de inflație a sumelor calculate conform punctului 1 și plata sumelor rezultate, calculul și plata dobânzii legale - daune interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare aferente drepturilor bănești calculate conform punctelor 1 și 2, începând cu data de la care se cuvin diferențele salariale și până la achitarea integrală a acestor diferențe.
Prin sentința civilă nr. 1729 din 14 decembrie 2022 a Tribunalului Maramureș, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș.
Prin decizia civilă nr. 695/A/2023 din 05 aprilie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a respins apelul ca nefondat.
II. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuentul SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT MARAMUREȘ, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H. și I., invocând prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În susținere, a arătat, în esență, că prin deciziile nr. 2256 din 14.11.2022, nr. 1947 din 24.10.2022 și nr. 2091 din 2.11.2022, toate pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, s-au admis apelurile și, în consecință, au fost admise acțiunile de chemare în judecată, fiind acordat membrilor de sindicat sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, necondiționat de cuantumul salariului de bază și independent de grila de salarizare stabilită pentru anul 2022.
S-a învederat totodată că, atât în prezentul dosar, cât și în cele de mai sus, reclamant este Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș, pârâtă este o unitate de învățământ, iar obiectul litigiului îl reprezintă calcularea și plata, în favoarea membrilor de sindicat reclamanți, a sporului de 15% din salariul de bază pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, precum și a diferențelor salariale rezultate din neacordarea acestuia.
Prin urmare, revizuentul apreciază că deciziile pronunțate de Curtea de Apel Cluj asupra aceluiași obiect dedus judecății conțin dispoziții potrivnice.
Consideră revizuentul că, în baza egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților judecătorești, este necesară asigurarea caracterului unitar al practicii, astfel încât se impune revizuirea deciziei contestate în sensul stabilirii că sporul pentru condiții periculoase și vătămătoare trebuie acordat necondiționat de cuantumul salariului de bază, respectiv de atingerea/depășirea/nedepășirea grilei de salarizare stabilite pentru anul 2022.
Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 24.04.2023, sub nr. x/2023.
III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând cererea de revizuire formulată, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, Înalta Curte reține următoarele:
Analizând cererea de revizuire formulată, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
De asemenea, conform art. 431 alin. (1) C. proc. civ. "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect", iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă".
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate rezultă că, pentru admisibilitatea căii extraordinare de atac a revizuirii, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unor hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci să existe identitate de părți, de cauză și de obiect, hotărârile sa fie pronunțate în dosare diferite, în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității lucrului judecat, ori dacă a fost invocată să nu se fi discutat și să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.
Rațiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, produsă prin pronunțarea de către instanțe a unor soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.
Remediul legal pentru înlăturarea unei astfel de situații, în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, constă în revizuirea ultimei hotărâri, cea care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.
Subsumat cazului de revizuire invocat, revizuentul menționează faptul că, anterior pronunțării hotărârii atacate, au mai fost pronunțate, în soluționarea unor litigii similare care au privit alți reclamanți, deciziile nr. 2256 din 14.11.2022, nr. 1947 din 24.10.2022 și nr. 2091 din 2.11.2022, toate de către Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, prin care sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare a fost acordat membrilor de sindicat.
Ca atare, revizuentul susține că la nivelul Curții de Apel Cluj nu există o practică unitară în litigiile având ca obiect sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare pentru angajații din învățământ, remediul în acest caz constituindu-l, în opinia sa, revizuirea deciziei atacate.
Înalta Curte constată că demersul judiciar pendinte nu a fost determinat de existența unor hotărâri judecătorești potrivnice în sensul dispoziției legale mai sus amintite, ci de nemulțumirea revizuentului față de soluția nefavorabilă pronunțată de Curtea de Apel Cluj prin decizia atacată, prin raportare la soluțiile pronunțate în alte cauze.
Or, Înalta Curte subliniază faptul că practica neunitară a instanțelor, determinată de aplicarea sau interpretarea diferită a unor norme de drept material, nu poate constitui motiv de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., această cale de atac neavând menirea de a remedia astfel de situații.
Scopul reglementării acestui caz de revizuire nu este cel al îndreptării hotărârilor greșite, prin anularea acestora și pronunțarea altora, ci acela de a asigura respectarea principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în cauză.
Prin urmare, câtă vreme motivele de revizuire se referă la o pretinsă contrarietate între hotărârile instanțelor pronunțate în cauze similare, în privința altor părți care sunt în aceeași situație ca și revizuentul, acesta din urmă nu poate obține anularea hotărârii care îl privește, întrucât practica neunitară a instanțelor nu poate fi remediată pe calea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Pe de altă parte, contrar celor arătate de revizuent, Înalta Curte apreciază că hotărârea atacată nu este potrivnică deciziilor invocate de acesta, în înțelesul avut în vedere de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., respectiv nu încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a deciziilor respective, reglementat prin art. 431 alin. (2) C. proc. civ.
Astfel, se constată că deși vizează acordarea aceluiași spor pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare, salariații și unitatea în care își desfășoară activitatea sunt diferiți, iar acordarea sporului pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare depinde de condițiile efective și numărul factorilor de risc reținuți în concret în buletinul de expertizare.
Prin urmare, în condițiile în care elementele de fapt din cadrul dosarelor invocate de revizuent sunt diferite, sporul pentru desfășurarea activității în condiții periculoase sau vătămătoare fiind analizat în concret pentru fiecare angajat în parte, rezultă că între litigiile invocate și prezenta acțiune nu există o legătură care să justifice constatarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, nefiind întrunită condiția cumulativă a identității chestiunilor litigioase dezlegate în hotărârile indicate de revizuent cu cea din cauza dedusă judecății.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT MARAMUREȘ, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H. și I. împotriva deciziei civile nr. 695/A/2023 din 05 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 iunie 2023.