ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1388/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1388/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 25 mai 2023
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția Civilă la 14.05.2020, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtul Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România, în contradictoriu cu intimatul-forțat B., solicitând instanței ca, prin hotărârea care o va pronunța, să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumelor de 242.180 euro, echivalent în RON la cursul B.N.R. din ziua plății, cu titlu de daune morale, de 46.055 RON, reprezentând daune materiale, la care se adaugă penalități de întârziere de 0,2%/zi, calculate de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a acestora; a mai solicitat o prestație lunară în cuantum de 2.000 RON, începând cu 10.07.2018 și până la momentul recăpătării integrale a capacității de muncă, cu cheltuieli de judecată.
La 08.07.2020 reclamanta și-a modificat acțiunea, solicitând introducerea în cauză a Biroului Național Carte Verde din Marea Britanie "Motor Insurers Bureau - UK", prin mandatar Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România, în calitate de pârât.
Prin sentința civilă nr. 278/08.07.2020, Tribunalul Cluj, secția Civilă a admis excepția necompetenței sale materiale funcționale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
Prin sentința civilă nr. 1673/05.11.2020, Tribunalul Specializat Cluj a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția Civilă; constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în vedere pronunțării regulatorului de competență.
Prin sentința civilă nr. 135/20.11.2020, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția Civilă, pe rolul căruia dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2020*.
Prin sentința civilă nr. 303/12.05.2021, Tribunalul Cluj, secția Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România în nume propriu, și în consecință a respins acțiunea în contradictoriu cu pârâtul Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România; a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul Biroul Național Carte Verde din Marea Britanie "Motor Insurers Bureau - UK", prin mandatar Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România la plata sumelor de 2.200 RON, reprezentând daune morale și de 9.561,76 RON, cu titlu de daune materiale, a respins cererea în rest; a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 403/A/03.11.2022, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a admis în parte apelul și a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a obligat pârâtul la plata sumelor de 13.924,39 RON, cu titlu de daune materiale și de 19.320 RON, cu titlu de daune morale; a păstrat restul dispozițiilor sentinței apelate și a obligat pârâtul să plătească reclamantei sumele de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale la fond și de 11.500 RON, cheltuieli de judecată parțiale în apel.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiași instanțe de apel.
În motivare, a arătat că hotărârea cuprinde motive contradictorii, de vreme ce instanța de apel a reținut că "pentru existența daunelor morale se cer îndeplinite aceleași condiții generale cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale", iar ulterior a apreciat că "nu se poate stabili o legătură certă de cauzalitate între fapta ilicită și urmarea gravă produsă".
Recurenta a mai susținut că instanța de apel a dat o interpretare greșită probatoriului administrat cu privire la studiile sale, subliniind că au fost întrerupte în perioada 2017-2019, ca urmare a leziunilor suferite în urma evenimentului rutier produs la 07.07.2017.
În continuare, a relevat că nelegal i-a fost respinsă solicitarea de acordare a unei prestații periodice, având în vedere probele de la dosar care relevă agravarea stării sale de sănătate.
Referitor la cuantumul daunelor morale acordate, recurenta a arătat că în mod eronat s-a dat eficiență susținerilor intimatului de a se aplica dispozițiile din Ordinul nr. 2293/2022, fără a se avea în vedere probele de la dosar.
În drept, a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
La 15.02.2023 intimatul-pârât a depus la dosar întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității recursului, în raport cu art. 483 alin. (2) C. proc. civ.
La 06.03.2023 recurenta-reclamantă a răspuns la întâmpinare.
Analizând în mod prioritar, potrivit art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. în art. 457.
Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar conform art. 27 din același Cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
În speță, reclamanta a învestit Tribunalul Cluj, secția Civilă la 14.05.2020 cu o cerere în materia asigurărilor.
Având în vedere că procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, în speță sunt incidente dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin acest act normativ, potrivit cărora "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate (...) în cererile în materia asigurărilor".
Întrucât, obiectul recursului îl constituie o decizie pronunțată în apel, în cadrul unei cereri în materia asigurărilor, Înalta Curte constată că decizia atacată era definitivă încă de la pronunțare, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
Prin urmare, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil și, cum recurenta-reclamantă a pierdut procesul, aceasta urmează să fie obligată, la cererea intimatului-pârât, în baza art. 451, 452 și 453 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., la plata sumei de 5.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 403/A/2022/03.11.2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât BIROUL NAȚIONAL DE CARTE VERDE DIN MAREA BRITANIE, prin mandatar BIROUL ASIGURATORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA și intimatul-intervenient B..
Obligă recurenta-reclamantă la plata către intimatul-pârât a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2023.