ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.05.2023

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1103/2023

HOTĂRÂRE
09.05.2023
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1103/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 09 mai 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 09 iulie 2021 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța:

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 279 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

La termenul de judecata din 14 octombrie 2021 instanța a disjuns capătul 2 din cererea reclamantului, dispunându-se soluționarea acestuia în cadrul unui dosar separat, cu nr. x/2021

Prin sentința civilă nr. 8572/2021 din 09 decembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 5094 din 04 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția tardivității apelului formulat de apelantul A. împotriva sentinței civile nr. 8572/09.12.2021 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI. A respins apelul, ca tardiv formulat.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, autorul căii de atac a arătat că acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI întrucât angajatorul său nu mai exista din punct de vedere juridic, fiind radiat, nemaiexistând nici documente primare.

Invocând prevederile art. 231 din Codul muncii, recurentul-reclamant a susținut că, prin definiție, conflictele de muncă se referă la salariat și angajator sau fost angajator și, ca atare, cauza nu avea natura unui litigiu de muncă, cum în mod netemeinic a reținut instanța de apel, ci a unui litigiu de asigurări sociale, părți fiind un fost angajat și Casa de Pensii a Municipiului București.

Subliniază autorul recursului că aceeași calificare a dat-o litigiului și instanța de fond, care a prevăzut în cuprinsul sentinței civile nr. 8572/09.12.2021 un termen de apel de 30 de zile de la comunicare și nu un termen de 10 zile, cum în mod eronat a învederat instanța de apel că ar fi legal.

În încheiere, solicită a se constata că hotărârea recurată a fost dată de către instanța de apel cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, precum și faptul că apelul a fost formulat în termen și, pe cale de consecință, solicită să se dispună admiterea recursului, casarea hotărârii atacate si rejudecarea cauzei, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 483 și art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă pentru următoarele considerente:

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speță, reclamantul a învestit Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 09 iulie 2021 cu o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 279 alin. (2) din Codul muncii, solicitând, urmare a constatării faptului că acesta a desfășurat activitate de grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, în perioadele 11.09.1975 - 17.06.1977 și 09.12.1978 - 01.04.2001, în cadrul societății B. S.A. București, obligarea pârâtei CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI la emiterea unei decizii de pensie pentru limită de vârstă, cu luarea în considerare a activității desfășurate în cadrul societății, în perioada arătată.

Având în vedere că procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, respectiv la 09 iulie 2021, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 483 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum acesta a fost modificat prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018:

"Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, (...). De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.".

Totodată, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările și completările ulterioare, "dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 01 ianuarie 2019.".

Așadar, prin Legea nr. 310/2018 legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce privește anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc și cele izvorând din conflicte de muncă și de asigurări sociale.

Având în vedere că, în speță, recursul are ca obiect decizia civilă nr. 5094 din 4 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în apel, într-o cerere pronunțată în materia conflictelor de muncă și de asigurări sociale, în raport de dispozițiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunțare, în accepțiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Dând eficiență textelor de lege sus-menționate, Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu și va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 5094 din 4 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 5094 din 4 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 09 mai 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-05-04
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1071/2023
Ședința publică din data de 4 mai 2023 Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 21 octombrie 2021 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, s
ÎCCJ 2024-10-15
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1831/2024
Ședința publică din data de 15 octombrie 2024 Deliberând asupra revizuirii formulate, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Pretenția dedusă judecății Prin cererea înregistrată la
ÎCCJ 2023-05-10
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1167/2023
Ședința publică din data de 10 mai 2023 Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 2 iunie 2021 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte
ÎCCJ 2021-12-15
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2732/2021
Ședința publică din data de 15 decembrie 2021 Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 4 decembrie 2019 pe rolul Tribunalului Buc
ÎCCJ 2024-05-14
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1014/2024
Ședința publică din data de 14 mai 2024 Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale
Sursă