ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2743/2023

Ședința publică din data de 23 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 7 februarie 2022, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal dosarul nr. x/2021, având ca obiect recursul formulat de revizuentul A. împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei din data de 21 ianuarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea pronunțată la data de 21 ianuarie 2021 Curtea de Apel Timișoara –Secția contencios administrativ și fiscal a suspendat judecarea cauzei având ca obiect cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1529/11.11.2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2020, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., față de lipsa nejustificată a părților legal citate.

Înalta Curte, înainte de a proceda la analizarea pe fond a recursului, constată că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt înregistrate numeroase dosare, având ca obiect căi extraordinare de atac, consecutive și cu conținut identic, formulate de revizuentul A..

În materie procesuală, art. 12 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți.

Din aceste dispoziții legale, rezultă că abuzul de drept procesual presupune două elemente, și anume:

- un element subiectiv, ce constă în exercitarea cu rea-credință a dreptului procedural, în scop de șicană, fără justificarea unui interes special și legitim, ci numai cu intenția de a-l vătăma ori păgubi pe adversar, pentru a diminua sau întârzia posibilitățile de apărare ori de valorificare a drepturilor acestuia;

- un element obiectiv, care constă în deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legală, actul săvârșit neputând fi explicat printr-un motiv legitim, ori în exercitarea dreptului într-un mod excesiv și nerezonabil.

Înalta Curte constată că formularea cu rea-credință de căi de atac repetate de către domnul A. întrunește cerințele prevăzute de art. 12 alin. (1) din C. proc. civ. pentru a fi considerată ca fiind abuzivă, astfel că actul de procedură abuziv va fi lipsit de efectele contrarii scopului pentru care dreptul procedural exercitat abuziv a fost recunoscut, urmând ca cererea să fie respinsă ca atare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 12 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de revizuentul A., pentru exercitarea abuzivă a dreptului procesual.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de revizuentul A. împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei din data de 21 ianuarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal, pentru exercitarea abuzivă a dreptului procesual.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 23 mai 2023.