ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2655/2022

Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2020 reclamantul Serviciul De Ambulanta București - Ilfov a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării Raportului de control operațional la SABIF întocmit și înregistrat sub nr. x/14.04.2020 la Departamentul pentru situații de urgență, până la judecarea definitivă a fondului cauzei.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 644 pronunțată în data de 23 iulie 2020, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea promovată de reclamantul Serviciul de Ambulanță București – Ilfov, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Departamentul Pentru Situații De Urgență, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 644 pronunțată la 23 iulie 2020 de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Serviciul de Ambulanță București – Ilfov, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea cererii de suspendare a executării Raportului de control operațional la SABIF. În cuprinsul motivelor de recurs, după expunerea pe larg a speței, reclamantul a susținut hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Precizează că instituția recurentă, precum și celelalte agenții funcționează prin preluarea apelurilor primite, triate și transferate de către SNUAU 112. Mai mult, niciodată nu a susținut că propriul sistem informatic ar fi superior SNUAU 112, ci per a contrario, sistemul informatic DISPEC (SABIF) era comparat strict cu sistemul informatic COORDCOM (SMURD și ISU). Instanța a preluat în descriere susținerile părților, totodată și inducerea în eroare a pârâtului referitoare la critica adusă reclamantului cum că ar fi "refuzat în mod constant respectarea dispozițiilor legale referitoare la gestionarea integrată a apelurilor de urgență cu caracter medical preluate prin SNUAU 112 în Dispeceratul Integrat ISUBIF-SABIF..."etc., însă fără a indica în concret norma legală care se presupune că ar fi încălcat-o precum și existența efectivă a acestei încălcări câtă vreme recunoaște că preluăm apeluri de la SNUAU 112. Adresele emise de STS emit opinii contradictorii celor susținute de departamentul SU, aceștia din urmă citind pentru și în interes propriu textele, cu bună știință și intenție inducând în eroare și instanța de judecată care probabil că a apreciat suficientă apărarea acestui departament fără să mai citească înscrisurile emise de STS existente la dosarul cauze. Precizează că, la nivel național sunt constituite dispecerate separate ale agențiilor specializate (ISU, poliție, jandarmi, serviciile de ambulanță, poliție locală) care sunt alertate de către Centrele unice pentru apeluri de urgență ale Serviciului de Telecomunicații Speciale. Aceste centre le transferă înregistrat cazurile de urgență reclamate de către cetățeni, în vederea realizării intervenției, potrivit competențelor și responsabilităților asumate prin indexul de incidente. În ultimul timp a fost dezvoltat conceptul de dispecerate semiintegrate sau colocate, care presupun aducerea în același loc/spațiu a cel puțin două agenții specializate (spre exemplificare: ISU și Serviciul de Ambulanță, situație extinsă la nivel național). Dacă preluarea apelurilor cetățenilor in centrele unice 112 STS este de ordinul a 3-4 secunde în 2018, dificultățile constate în procesul de dispecerizare și cauzate în special de timpul destul de ridicat al preluării de către dispeceratele agențiilor specializate de intervenție a datelor/informațiilor necesare realizării intervențiilor, au dus de nenumărate ori la concluzia că cea mai eficientă soluție ar fi integrarea dispeceratelor în spații adecvate, fie județene, fie zonale/regionale. Exemple de succes vin din experiența dispeceratelor integrate din județul Mureș (concept implementat începând cu anul 2001) dar și recent prin crearea dispeceratului București-Ilfov (operațional din anul 2018, cu solicitare recentă de integrare a tuturor agențiilor din MAI). Responsabilitatea actului medical revine medicului de urgență sau medicului cu competență în urgențe ce aparține spitalului județean — U.P.U. (unității de primire urgențe)/spitalelor de urgență din municipiul București ori Serviciului de Ambulanță Județean/Serviciul de Ambulanță al Municipiului București. În susținerea celor arătate anterior au depus la dosar Metodologia de care s-a făcut vorbire, respectiv Raportul preliminar privind sistemul national de apeluri de urgență 112 - document semnat de dl A., publicat de Guvernul României. Cu privire la paguba iminentă este prejudiciul material viitor, dar previzibil cu evidență sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public, întrucât a renunța la sistemul informatic DISPEC reprezintă pierderea bazei de bate informatice și o sincopă în actul medical la nivelul Municipiului București și a județului Ilfov. Astfel, prin scoaterea din funcțiune a SISTEMULUI INFORMATIC de teletriai si dispecerizare DISPEC—112, activ, în stare de funcțiune, conceput special pe specificitatea Bucureștiului, conform documentației editate sub egida UE și ONU (anexe pag 170-240), creează o pagubă în valoare de 732.566 RON în patrimoniul SABIF si este de natură să afecteze asigurarea asistenței medicale de urgență pentru cei peste 3 milioane de locuitori deserviți de SABIF, persoane vătămate în drepturile și interesele legitime, prin emiterea și aprobarea, de către dl Ministru MAI, a propunerilor de măsuri înscrise în Raportul DSU nr x/14.04.2020.

Apărări formulate în cauză Intimatul-pârât a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond. Recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 28 iulie 2020, s-a fixat termen de judecată la data de 14 aprilie 2022, în ședință publică, cu citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea intimatului - pârât la motivele de recurs și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării și la dispozițiile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat în considerarea celor în continuare arătate. În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: Din actele și lucrările dosarului rezultă că Raportul de control operațional la SABIF întocmit și înregistrat sub nr. x/14.04.2020 la Departamentul pentru situații de urgență prin Măsura nr. 5.11. din Raportul de control a stabilit "dispunerea măsurilor necesare în vederea gestionării integrate a apelurilor de urgență cu caracter medical preluate prin SNUAU 112 în Dispeceratul Integrat ISUBIF-SABIF, doar prin utilizarea Algoritmului din Anexa nr. 9 la OMSP nr. 2021/OMIRA nr. 691 I 2008 din cadrul platformei destinate dispecerizării apelurilor de urgență implementate la nivel național prin Serviciul de Telecomunicații Speciale, fără a se utiliza alte aplicații informatice paralele" și prin Măsura nr. 5.3 revizuirea actelor administrative ale managerului general privind numirea în funcțiile de coordonatori a medicilor/asistenților medicali la substațiile de ambulanță Sector 1, 3, 4 și substația Măgurele - Compartimentul de asistență medicală de urgență și transport medical asistat, cu respectarea prevederilor art. 118 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 potrivit căruia la substațiile de ambulanță, compartimentul de urgentă poate fi coordonat de un asistent medical doar în lipsa unui medic. Instanța de fond a făcut analiza condițiilor cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv existența cazului bine justificat și a pagubei, constatând că acestea nu sunt îndeplinite. A reținut "în ceea ce privește măsura nr. 5.11. din Raportul de control, că acesta este, cel puțin la o analiză prima facie, specifică acestui tip de cauze, legală, decurgând din dispozițiile art. 104 din Legea nr. 95/2006", text de lege din care "rezultă obligația utilizării infrastructurii Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, reclamanta neavând, prin urmare, facultatea de a utiliza propriul sistem de dispecerizare. În privința susținerilor reclamantei potrivit cărora propriul sistem ar fi superior sistemului național unic, instanța observă că, în contextul în care legea impune folosirea unui sistem național unic, fiind excluse orice alte variante alternative, argumentele reclamantei privind oportunitatea (și nu legalitatea) folosirii propriului sistem nu pot fundamenta menținerea acestuia, opunându-se legii în vigoare. Prin urmare, nu este îndeplinită cerința cazului bine justificat în ceea ce privește măsura 5.11. din Raportul de control." A constatat că nu este îndeplinită nici condiția pagubei iminente "atâta timp cât reclamanta urmează să folosească în locul sistemului propriu, sistemul național unic pentru apeluri de urgență, prin urmare activitatea reclamantei nu va fi perturbată cu nimic". În ceea ce privește măsura 5.3 din Raportul de control, Curtea a observat că "legalitatea acesteia rezultă din prevederile art. 118 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 (...) text din care "rezultă cu claritate că, în ceea ce privește coordonarea compartimentului de urgență, aceasta se realizează de un medic, iar doar în lipsa acestuia de un asistent medical, iar nu concomitent de un medic și un asistent medical așa cum a procedat reclamanta. Prin urmare, nici în ceea ce privește această măsură nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat. Formularea unor acțiuni în instanță împotriva reclamantei de către persoanele afectate de implementarea acestei măsuri nu indică îndeplinirea condiției pagubei iminente, rezultatele unor astfel de procese fiind incerte și îndepărtate." Instanța de fond a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele cazului justificat, nici ale pagubei iminente, pentru nici una dintre măsurile criticate de reclamantă. Înalta Curte reține că în concret, recurentul-reclamant este nemulțumit de faptul ca trebuie sa renunțe la sistemul informaic de teletriaj și dispecerizare DISPEC-112, susținând că că scoaterea din funcțiune a SISTEMULUI activ în stare de funcțiune, conceput special pe specificitatea Bucureștiului, conform documentației editate sub egida UE și ONU creează o pagubă în valoare de 732.566 RON în patrimoniul SABIF și este de natură să afecteze asigurarea asistenței medicale de urgență pentru cei peste 3 milioane de locuitori deserviți de SABIF, persoane vătămate în drepturile și interesele legitime, prin emiterea și aprobarea, de către Ministrul MAI, a propunerilor de măsuri înscrise în Raportul DSU nr x/14.04.2020. Recurentul susține că dacă ar fi respectată Măsura 5.11. din Raportul DSU al MAI de SABIF, s-ar încălca prevederile legale (Legea nr. 15/1994, O.G. nr 81/2003; Normele aprobate prin OMFP nr. 1917/2005) și s-ar aduce o "perturbarea previzibilă gravă a funcționării SABIF, unitate sanitară publică de importanță strategică, conform Legii nr. 95/2006, fapt pentru care a solicitat suspendarea executarii Raportului de control. Înalta Curte precizează că, din cuprinsul raportului a cărui suspendare se solicită nu rezultă că dispune să se renunțe la sistemul informaic de teletriaj și dispecerizare DISPEC-112, ci " dispunerea măsurilor necesare în vederea gestionării integrate a apelurilor de urgență cu caracter medical preluate prin SNUAU 112 în Dispeceratul Integrat ISUBIF-SABIF, doar prin utilizarea Algoritmului din Anexa nr. 9 la OMSP nr. 2021/OMIRA nr. 691 I 2008 din cadrul platformei destinate dispecerizării apelurilor de urgență implementate la nivel național prin Serviciul de Telecomunicații Speciale, fără a se utiliza alte aplicații informatice paralele". Recurentul-reclamant apreciază, în ceea ce privește măsura 5.3 din raport, că responsabilitatea actului medical revine medicului de urgență sau medicului cu competență în urgențe ce aparține spitalului județean — U.P.U. (unității de primire urgențe)/spitalelor de urgență din municipiul București ori Serviciului de Ambulanță Județean/Serviciul de Ambulanță al Municipiului București și nu unui asistent medical. Înalta Curte constată că, prin motivele de casare, recurentul nu critică argumentația instanței de fond, nefăcând nicio referire la dispozițiile art. 104 și art. 118 alin. (5) din Legea nr. 95/2006, care întemeiază aserțiunea aparenței de legalitate a actului atacat. În ceea ce privește existența condiției referitoare la necesitatea prevenirii unei pagube iminente, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, prin "pagubă iminentă" se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. De asemenea, în privința pagubei iminente, Înalta Curte constată că nu există critici concrete ale argumentelor Curții de Apel București ce au fost expuse mai sus, ci doar o prezentare a motivelor pentru care recurentul apreciază îndeplinită și condiția pagubei iminente. Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.