ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2410/2023

Ședința publică din data de 9 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 03.06.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Prim Ministru României - B. și Ministrul Muncii și Protecției Sociale - C., a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: anularea Deciziei nr. 228/27.04.2020 a Prim-ministrului, privind revocarea din funcția de președinte cu rang de secretar de stat a Casei Naționale de Pensii Publice și Președinte al Consiliului de Administrație și, în subsidiar, repunerea părților în situația anterioara, cu consecința plății, constând în indemnizațiile lunare neîncasate, în funcția de demnitate publică, președinte cu rang de secretar de stat a Casei Naționale de Pensii Publice și Președinte al Consiliului de Administrație, actualizate cu indicele de inflație și indexate, de la data de 27.04.2020 până la reintegrarea în această funcție publică; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 405 din 17 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâți s-a respins excepția lipsei calității de reprezentant invocată de către pârâtul Primul Ministru al României.

S-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministrul Muncii și Protecției Sociale și s-a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu acest pârât.

S-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Prim Ministru României.

S-a anulat Decizia nr. 228/27.04.2020 emisă de pârâtul Primul Ministru al României.

S-a dispus repunerea reclamantului în funcția de demnitate publică, președinte cu rang de secretar de stat al Casei Naționale de Pensii Publice și președinte al Consiliului de Administrație.

A fost obligat pârâtul Primul Ministru al României la plata sumei de 100 RON către reclamant cu titlu cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 946 din 16 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea de completare a dispozitivului formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Prim Ministru României B. și Ministrul Muncii și Protecției Sociale.

A fost obligat pârâtul Ministrul Muncii și Protecției Sociale să efectueze operațiunile administrative necesare pentru plata indemnizațiilor lunare, neîncasate de reclamantul repus în demnitatea publică, de la momentul revocării nelegale până la momentul revenirii în funcție, actualizate cu indicele de inflație.

Prin Incheierea de ședință din data de 25 mai 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea de lămurire a sentinței nr. 946 din 16 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul A., in contradictoriu cu Ministrul Muncii și Solidarității Sociale și Prim-Ministrul României prin Secretariatul General al Guvernului, in sensul că operațiunile administrative necesare pentru plata indemnizațiilor lunare, neîncasate de reclamantul A., repus in demnitatea publică, calculate de la momentul revocării nelegale până la momentul revenirii in funcție, actualizate cu indicele de inflație, se vor îndeplini de pârâții Prim Ministrul României și Ministrul Muncii și Protecției Sociale, în baza atribuțiilor lor legale.

Împotriva încheierii menționate la pct. 2 au formulat recursuri Ministrul Muncii și Solidarității Sociale și Prim-Ministrul României prin Secretariatul General al Guvernului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a recursului și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 12 mai 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

Cauza a fost suspendată având în vedere dispozițiile Decretului Președintelui României privind instituirea stării de urgență nr. 195 din 16 martie 2020, fiind repusă pe rol la data de 7 iulie 2020.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de pârâți sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:

Recursurile declarate de recurenții-pârâți împotriva încheierii din data de 25.05.2022 sunt întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 443 C. proc. civ. și a dispozițiile Legii nr. 554/2004 în ceea ce privește obligațiile menționate în sarcina autorităților pe capătul de cerere privind repunerea reclamantului în situația anterioară.

În esență ambii recurenți invocă nelegalitatea încheierii de lămurire susținând că obligarea lor în aplicarea principiului restituția în integrum la efectuarea operațiunilor administrative pentru plata drepturilor bănești cuvenite reclamantului este nelegală.

Aceasta deoarece recurenții-pârâți nu au calitatea de angajator a reclamantului pentru ca în executarea sentinței civile nr. 946/16.06.2021 să dobândească obligația plății drepturilor bănești solicitate de reclamant.

Ambii recurenți arată că nu au calitatea procesual pasivă, calitate în ceea ce privește plata drepturilor bănești având-o Casa Națională de Pensii Publice reclamantul fiind revocat din funcția de președinte prin Decizia nr. 228/2020 emisă de pârâtul Prim ministru care a fost anulată prin sentința civilă nr. 405/17.03.2021 sentință recurată de pârât.

Recursurile declarate împotriva sentinței civile nr. 405/17.03.2021 și împotriva încheierii de completare dispozitiv nr. 946 din 16.06.2021 au fost înregistrate sub nr. x/2020.

Recursurile declarate având ca obiect încheierea de lămurire din 25 octombrie 2022 au fost înregistrate sub nr. x/2022.

Recursurile înregistrate sub nr. x/2022 au fost înaintate administrativ conform încheierii din 4.04.2023 C5R către CAR prin vederea reunirii cauzelor în baza art. 106 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioară.

Motivat în ședința publică din 9.05.2023C1R al ÎCCJ-SCAF, investit cu soluționarea recursurilor din dosarul nr. x/2020, în baza art. 106 alin. 5 din Regulament s-a considerat investită și cu soluționarea recursurilor declarate împotriva încheierii de lămurire din 25.05.2022.

S-a pus în discuția părților, având în vedere obiectul recursurilor, influența pe care ar avea-o soluția în dosarul nr. x/2022, în privința recursurilor din dosarul nr. x/2022, respectiv asupra cererii de lămurire a dispozitivului sentinței nr. 946 din 16.06.2021.

La dosar s-au depus întâmpinări de părți.

Curtea constată că în dosarul nr. x/2020, prin Decizia 2389/9.05.2023 s-a decis următoarele pe recursurile declarate în cauză.

A admis recursul formulat de recurentul – pârât Primul Ministru al României împotriva sentinței civile nr. 405 din 17 martie 2021 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

A casat în parte sentința atacată și, rejudecând:

A respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Primul Ministru al României, ca nefondată.

A admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta C. în interesul recurentului – pârât Ministrul Muncii și Protecției Sociale.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile nr. 405 din 17 martie 2021 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

A respins recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 405 din 17 martie 2021 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

A admis recursurile formulate de recurentul pârât Ministrul Muncii și Protecției Sociale și de recurentul – pârât Primul Ministru al României împotriva sentinței civile nr. 946 din 16 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

A casat sentința atacată și rejudecând:

A respins cererea reclamantului de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 405 din 17 martie 2021 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, formulată în contradictoriu cu pârâtul Primul Ministru al României, ca nefondată și, în contradictoriu cu pârâtul Ministrul Muncii și Protecției Sociale, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În raport de cele dispuse prin decizia pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va admite recursurile și va casa încheierea din data de 25.05.2022 pentru următoarele motive.

Prin încheierea din 25.05.2022 a fost admisă cererea de lămurire dispozitiv privind sentința de completare nr. 946/16.06.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020.

Sentința de completare nr. 946/16.06.2021 a fost casată ca efect al admiterii recursurilor respingându-se ca efect al rejudecării cererea completatoare formulată de reclamant.

Sentința nr. 946/16.06.2021 a fost casată prin Decizia nr. 2389/9.05.2023 pronunțată de ÎCCJ-SCAF în dosarul nr. x/2020.

În consecință în dosarul nr. x/2023 rejudecând cererea de lămurire formulată de reclamant având ca obiect dispozitivul sentinței civile nr. 946/16.06.2021, Curtea o va aprecia ca rămasă fără obiect urmând a o respinge ca atare.

Aceasta deoarece, în baza art. 500 alin. 1 C. proc. civ. sentința nr. 946/16.06.2021 fiind casată nu are nicio putere și determină lipsa de obiect a cererii de lămurire dispozitiv formulată de reclamant.

Curtea în dosarul nr. x/2022 în baza art. 496-497 C. proc. civ. va admite recursurile va casa încheierea din 25.05.2022 și rejudecând va respinge ca rămasă fără obiect cererea reclamantului de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 946 din 16.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de recurenții-pârâți Ministrul Muncii și Solidarității Sociale și Prim-Ministrul României prin Secretariatul General al Guvernului împotriva încheierii din data de 25 mai 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea recurată, și rejudecând:

Respinge cererea reclamantului A. de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 946 din 16 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 9 mai 2023.