ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1618/2023

Ședința publică din data de 22 martie 2023

Asuprea recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20 mai 2019, pe rolul Tribunalului Vâlcea – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul O.C.P.I. Vâlcea, a solicitat anularea concursului organizat de pârât în vederea ocupării posturilor vacante de asistent registrator principal gradul II din cadrul Serviciului Cadastru și obligarea pârâtului la plata de daune morale și despăgubiri în sumă de 50.000 RON, precum și obligarea la plata contravalorii drepturilor salariale aferente unei perioade de 36 de luni.

Prin sentința civilă nr. 1242 din 15 decembrie 2020, Tribunalul Vâlcea – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul O.C.P.I. Vâlcea, ca neîntemeiată.

Reclamantul A. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 1242 din 15 decembrie 2020, pronunțate de Tribunalul Vâlcea – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, calea de atac fiind înregistrată la data de 28 ianuarie 2021, pe rolul Curții de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea din 19 aprilie 2021, Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a suspendat judecata recursului, pentru lipsa părților, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin cererea înregistrată la data de 28 septembrie 2021, recurentul-reclamant A. a solicitat reluarea judecății cauzei.

Prin încheierea din 1 noiembrie 2021, Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a anulat, ca netimbrată, cererea de repunere pe rol a recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 1242 din 15 decembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Vâlcea – secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.

Împotriva încheierii din 1 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre continuarea judecății.

Susține recurentul-reclamant că, la data la care instanța a soluționat cererea sa de reluare a judecății, cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru plata taxei judiciare de timbru nu era soluționată definitivă, întrucât formulase cerere de reexaminare împotriva încheierii de anulare a acestei cereri. În consecință, instanța era obligată să amâne soluționarea cererii de repunere pe rol a cauzei, iar nu să o anuleze pentru neplata taxei, în condițiile în care nici nu fusese comunicată încheierea de respingere a cererii de ajutor public judiciar.

Intimatul-pârât O.C.P.I. Vâlcea nu a depus întâmpinare față de recursul declarat de reclamantul A..

Judecata prezentului recurs a fost suspendată la termenul din 8 iunie 2022, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat în scris judecarea în lipsă.

Cauza a fost repusă pe rol la cererea recurentului-reclamant A., la termenul din 22 martie 2023, pentru motivele indicate în practicaua prezentei decizii.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și încheierea recurată, în raport de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. (în ale cărui prevederi se încadrează criticile reclamantului), Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Prin încheierea din 1 noiembrie 2021, curtea de apel a dispus anularea cererii reclamantului de repunere pe rol a cauzei, constatând că, deși acesta a fost citat cu mențiunea de a depune la dosar dovada achitării taxei în sumă de 100 de RON, obligația nu a fost îndeplinită până la termenul de judecată fixat.

Înalta Curte reține că recurentul-reclamant A. a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar pentru plata taxei de timbru, cerere care i-a fost soluționată prin încheierea din 18 octombrie 2021, în sensul constatării nulității cererii pentru nesemnare. Împotriva acestei soluții a formulat cerere de reexaminare, înregistrată pe rolul aceleiași instanțe la data de 2 noiembrie 2021, sub nr. de dosar x/2019, care a fost soluționată prin încheierea din 24 noiembrie 2021, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Recurentul-reclamant a susținut că instanța nu putea proceda la soluționarea cererii de repunere pe rol, cu consecința anulării ca netimbrată, câtă vreme situația cererii de acordare a ajutorului public judiciar pentru plata taxei nu era definitivată, nefiind soluționată cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii din 18 octombrie 2021.

Înalta Curte constată că, deși soluționată prin încheierea din 24 noiembrie 2021, ulterior anulării cererii de repunere pe rol ca netimbrată, cererea de reexaminare formulată de recurentul-reclamant a fost respinsă, fiind astfel confirmată soluția de neacordare a ajutorului public judiciar, cu consecința menținerii obligației de plată a taxei în sarcina reclamantului. Or, câtă vreme obligația de plată a taxei există, iar recurentul-reclamant nu a făcut dovada achitării ei până la termenul din 1 noiembrie 2021 și nici ulterior, după ce a luat cunoștință de încheierea de respingere a cererii de reexaminare, Înalta Curte constată că instanța a pronunțat o soluție legală de anulare a cererii de reluare a judecății.

Nulitatea actului de procedură, invocată de reclamant, nu operează decât în condițiile dovedirii vătămării în conformitate cu art. 175 C. proc. civ., situația invocată nefăcând parte din cazurile de nulitate necondiționată, prevăzute de art. 176 din același cod. Taxa fiind datorată de recurentul-reclamant, iar acesta nefăcând dovada depunerii la dosar a dovezii de plată, Înalta Curte nu decelează vreo vătămare cauzată reclamantului, care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea actului de procedură (încheierea recurată) în condițiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ.. Mai exact, câtă vreme obligația legală de timbrare a cererii nu a fost îndeplinită de reclamant nici după comunicarea încheierii din 24 noiembrie 2021, prin care acesta lua cunoștință de soluția definitivă dată cererii sale de scutire de la plata taxei, nu se poate reține producerea unei vătămări prin anularea ca netimbrată a cererii de reluare a judecății, anterior soluționării definitive a cererii de acordare a ajutorului public judiciar.

Pentru considerentele expuse, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 1 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 22 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.